Vechile chilii ale Lavrei Sfântului Gherasim de la Iordan

În Mănăstirea Sfântului Gherasim de la Iordan, călugării petreceau o perioadă adunaţi în mănăstire apoi, cu binecuvântarea stareţului, se retrăgeau în pustie, în totală sihăstrie. Aceştia vieţuiau în sihăstrie timp de cinci zile, de luni până vineri, numai cu pâine şi curmale şi doar cu o cană de apă pe zi. Lucrarea mâinilor era împletirea de frânghii, coşuri şi pânze.

În afara zidurilor Mănăstirii Sfântului Gherasim de la Iordan se găsesc ruinele a peste 70 de chilii sihăstreşti ce au făcut parte din vechea Lavră a Sfântului Gherasim de la Iordan. Acestea chilii simple sunt săpate în pământul moale din Valea Micului Palmier – Wadi en-Nukheil.

Chiliile sihăstreşti au fost descoperite şi cartografiate de către arheologul Hirschfeld. În aceste chilii au fost descoperite obiecte de ceramică din perioada bizantină.

În Mănăstirea Sfântului Gherasim de la Iordan, călugării petreceau o perioadă adunaţi în mănăstire apoi, cu binecuvântarea stareţului, se retrăgeau în pustie, în totală sihăstrie. Aceştia vieţuiau în sihăstrie timp de cinci zile, de luni până vineri, numai cu pâine şi curmale şi cu o cană cu apă pe zi. Lucrarea mâinilor era împletirea de frânghii, coşuri şi pânze. Fiecare monah îşi aducea lucrul mâinilor sale şi-l punea înaintea Cuviosului Gherasim.

Sâmbăta şi duminica se adunau cu toţii în mănăstire şi se împărtăşeau cu Preacuratele Taine. Săvârşirea celor două Sfinte Liturghii, sâmbăta şi duminica, era o rânduială preluată din monahismul egiptean. Duminica după Sfânta Liturghie era singură dată pe săptămână când ei mâncau mâncare gătită şi beau vin, spre întărirea trupului.

Duminică după-amiaza, iarăşi fiecare se ducea la chilia sa, luând puţină pâine, curmale, un vas cu apă, precum şi mlădiţe de finic, pentru împletit coşniţe.

Atât de mare le era sărăcia, încât nimeni nu avea nimic altceva, decât numai o haină veche ce-i acoperea trupul, o rogojină pe care se odihnea şi un vas de lut cu apă.

De la același autor

Ultimele din categorie