Catacombele Sfintei Agnia din Roma
Despre Sfânta Agnia ştim că a murit când încă nu împlinise 13 ani, suferind o moarte cumplită: papa Damasus spune că a fost arsă, iar Sfântul Ambrozie povesteşte că a fost decapitată.
Agnia (sec. IV), o copilă martiră romană, a fost îngropată în această catacombă, pe versantul stâng al Viei Nomentana, unde e posibil să fi existat deja un hipogeu al familiei sale. Despre Agnia ştim că a murit când încă nu împlinise 13 ani, suferind o moarte cumplită: papa Damasus spune că a fost arsă, iar Sfântul Ambrozie povesteşte că a fost decapitată. Imediat după martiriul său, cultul Sfintei Agnia s-a răspândit cu putere.
Mormântul său a început să fie vizitat de localnici şi mai ales de străini. Familia Sfântului Împărat Constantin a venerat-o foarte mult, în special fiica acestuia, Constanţa (sau Constantina). Rugându-se la mormântul Sfintei Agnia să fie vindecată de nişte plăgi dureroase şi primind vindecare, Constanţa a ridicat lângă mormântul acesteia o bazilică circulară grandioasă, în care mai târziu a cerut şi ea să fie îngropată lângă Sfântă.
Mai târziu, papa Honorius I (625-638) a ridicat peste catacombă, actuala bazilică, înlocuind alta mai veche de pe vremea papei Simacus (498-514). Absida este împodobită cu un splendid mozaic reprezentând-o pe Agnia între papa Honorius şi papa Simacus. Am ales varianta greacă a numelui, Agnia, pentru că aşa este pomenită în sinaxarele greceşti de la Muntele Athos, cu toate că în Roma este numită Agnes sau Agneza (Agnese).
(Arhidiaconul Sebastian Serdaru, Catacombele romane, p. 50)
Chilia Sfântul Gheorghe „Faneromenos” – Athos
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro