♦ Ieromonahul Dimitrie – cel care a condus mănăstirea în calitate de stareţ, când locaşul de închinare s-a înființat ca mănăstire de călugări, în anul 1734, cu aprobarea Mitropolitului Antonie.

♦ Ieromonahul Visarion a primit în 1768, în urma unui proces, moşia care fusese luată de la mănăstire.

♦ Monahul Ilie Dabija – unul dintre răzeşii locului, care şi-a dăruit toată averea personală mănăstirii.

♦ Arhimandritul Efrem a făcut mai multe îmbunătăţiri, cu mare râvnă şi osteneală (a reparat biserica şi a înzestrat-o cu cele necesare slujirii, a construit chilii și a dăruit bisericii mori şi vii).

♦ Egumena Iustina Pătraşcu, care s-a sârguit pentru obţinerea cărţilor bisericeşti necesare slujbelor din biserică şi pravilei personale.

♦ Stareţa Evghenia Arhip, care a lucrat împreună cu tot soborul pentru ajutorarea răniţilor Războiului de Independenţă din 1877. 

♦ Schimonahia Suzana Ştefănescu, care a făcut cercetări istorice prin fratele său, Episcopul Melchisedec Ştefănescu, pentru Mănăstirea Războieni.

♦ Monahia Olimpiada Oşlobanu – trimisă de la Mănăstirea Văratec, a fost cu bună purtare de grijă pentru nevoile mănăstirii.