Născut în secolul al XVIII-lea, Sfântul Grigorie a fost ucenic al Sfântului Paisie Velicicovschi, fiind călugărit la Mănăstirea Neamț. Revenit în țară după o perioadă petrecută în Sfântul Munte, cuviosul s-a nevoit la Mănăstirea Căldărușani, până când a fost numit mitropolit al Țării Românești.

A înființat școli teologice, s-a îngrijit de cei bolnavi, de săraci și de văduve, oferindu-le hrană, cărți și adăpost. Exilat timp de patru ani de către ruși, sfântul s-a îngrijit apoi de restaurarea Catedralei Mitropolitane din București și de traducerea și tipărirea Vieților Sfinților.