Un ceas în atelierul de croitorie al Mănăstirii Frumoasa

În atelierele de croitorie de veşminte şi haine preoţeşti, broderie şi pictură, maicile de la Frumoasa se ostenesc pentru bucuria comună a lucrului făcut frumos. În afara atelierelor, care constituie ocupaţia principală, măicuţele au şi o serie de îndeletniciri gospodăreşti în grădina de zarzavaturi, în livadă, la îngrijirea florilor sau la albine. 

„Tu, Doamne, ai poruncit robului Tău Moise să facă veşminte arhiereşti şi preoţeşti şi alte feluri de podoabe spre bunăcuviinţa şi frumuseţea sfântului Tău altar, ca vrednice să se arate la slujirea sfintelor Tale Taine şi la toată preaslăvirea Preasfântului Tău nume, şi să fie preoţilor ce vor sluji cu ele, spre izbăvire şi acoperământ de toată uneltirea vrăşmaşului, spre a Ta bună plăcere şi spre câştigarea harului şi milostivirii Tale.”
(Rugăciune la sfinţirea veşmintelor din Molitfelnic )

În atelierul de croitorie, responsabila de atelier preia comanda și stabilește cu clientul toate amănuntele: modelul, culoarea, dimensiunile. Maica Maria explică etapele realizării veșmintelor, care pot fi de două feluri, în funcție de materialul folosit: brodate de maici sau din material bisericesc, gata țesut.

„Dacă facem un veșmânt brodat, întâi îl croim. Așezăm materialul pentru a-l desena (un felon, de exemplu). Îl dăm apoi la broderie (acolo se fixează modelul și se brodează). După brodare începe lucrul propriu-zis de croitorie, broderia fiind o completare de ordin estetic. Mai apoi se retușează, se căptușește, se coase la mașină, se finisează, după care veșmântul sau acoperământul rezultat se calcă”.

Potrivit maicii responsabile, veșmintele brodate sunt mai apreciate fiindcă broderia prezintă câteva avantaje. Ea nu se deteriorează şi nu dispare după multe spălări, prezintă o calitate excelentă a produsului finit, comparativ cu orice alt procedeu de personalizare a obiectelor textile. Totodată, broderia oferă nobleţe şi prestanţă veșmintelor și acoperămintelor de biserici.

Talentul și cretativitatea, așternute pe material prețios

În atelier se lucrează veșminte preoțești, diaconești și arhiereşti, veșminte și acoperăminte pentru biserici  dvere, acoperăminte pentru analog, pentru diferite icoane - la Maica Domnului, la iconostas. Fiecare biserică are particularitățile ei ce țin de modele și dimensiuni. De asemenea, aici se confecționează și îmbrăcăminte pentru cler şi monahi, dar și uniforme pentru elevii seminarişti.

Veşmintele realizate în atelierul de la Frumoasa sunt creaţii proprii sau modele propuse de clienţi, la comandă. Gustul pentru frumos, talentul şi creativitatea sunt reflectate în veşmintele lucrate aici. Pentru confecţionarea lor se foloseşte materia primă disponibilă pe stoc (ori la comandă, pe bază de catalog) sau materia primă a clientului,la un preţ avantajos. Broderia aplicată, cu motive liturgice şi florale, este o completare de ordin estetic, decorativ a fiecărui produs.

Pe lângă preţurile accesibile, veşmintele lucrate la comandă mai au şi avantajul că se fac perfect pe dimensiunile clientului, croitoria la comandă fiind alegerea ideală pentru persoanele cu statură foarte înaltă sau scunde. De asemenea, se oferă posibilitatea de a alege modelul dorit sau de a propune modele proprii. „Ne străduim să oferim într-un mod plăcut toate informaţiile de care clienţii au nevoie. Dorim ca atmosfeara să fie una plăcută, caldă, ţinând cont că starea interioară se transmite asupra celorlalţi şi asupra lucrurilor, astfel încât la sfârşitul unei zile să putem spune cu toții: „Slavă Ţie Dumnezeul nostru, Slavă Ţie”!, afirmă maica Maria.

Două modele pentru rase, dulame și veste

Monahia Teoctista coase hainele negre: rase, dulame, veste. Există două modele: cel românesc și cel grecesc. Hainele negre ale preoților de mir au o croială puțin diferită față de haina călugărilor. La modelul grecesc, croiala mânecilor îi dă celui care-l poartă o mai mare lejeritate în mișcări. Modelul românesc este cam după mărimea omului. Deși pare simplă, această haină neagră are multe cusături migăloase, realizate în mai multe etape. Mai întâi se croieşte, urmează apoi lipirea inserției şi se brodează la manșete şi la guler. Abia după aceea va fi cusută, dându-i-se forma finală. Inserția este pânza care se lipește pe material înainte ca acesta să fie brodat.

În faţă e vitrina cu stofe şi materiale. În dreapta, pe umeraşe, stau veşmintele care au fost finalizate, fie în formulă completă, fie doar piesele compomente  felon, epitrahil, procovețele sau acoperămintele pentru sfintele vase. Unele sunt comenzi, altele sunt expuse pentru vânzare. Foarfece mici şi mari, cretă pentru materialele închise, creioane – pentru cele deschise, şabloane de diferite mărimi, pânză de lipit, aţă de diferite culori şi tot ceea ce e necesar unui astfel de atelier – au fiecare locuşorul lor.

Maica Spiridona așază pânză de lipit galbenă peste broderia unui epitrahil, astfel încât materialul să stea mai fix. Apoi coase nasturii care vor uni cele două bucăți. Mânecuțele sunt croite deja; brâul îşi aşteaptă rândul. Maica Nectaria curăță tăcută ațele de la broderie.

Praznicele Bisericii şi culorile veşmintelor

De ce veşmintele pot avea mai multe culori şi care este semnificaţia acestora? „În perioada pascală, care este un timp al bucuriei, ele sunt luminoase, albe. La sărbătorile închinate Maicii Domnului vom observa că sunt roșii, grena sau mov. Verdele e culoarea veşmintelor cu care preoţii slujesc de Florii şi la Pogorârea Sfântului Duh. În sărbătorile în care sunt prăznuiţi cuvioşii, veşmintele sunt mai sobre (de exemplu, e folosit albastrul), iar când sunt prăznuiţi mucenicii, ele au culoarea roşie. În Postul Mare (peste săptămână) și în Vinerea Mare, veşmintele purtate de preot sunt negre. Dar duminicile, chiar şi în această perioadă, rămân zile ale Învierii, slujitorii purtând veșminte deschise.”, ne lămurește maica Maria.

 

De la același autor

Ultimele din categorie