O noapte la Mănăstirea de pe Muntele Ceahlău
Sus, aproape de vârful Ceahlăului, liniștea nopții e colorată de glasul vântului răscolitor și rece și de lumina stelelor, asemenea unor beculețe. Dacă întinzi mâna, le poți prinde cu sfială în căușul palmelor, căci pe Ceahlău pământul e atât de aproape de cer!
E miezul nopții și Hristos ne-așteaptă în biserică. Prin ușa întredeschisă, îl zăresc în semi-întuneric pe Părintele Zosima citind psalmi la lumina lumânării. Glasul său lin și măsurat dă viață rugăciunii calde.
După o vreme, în altar, Părintele Ciprian rostește ecteniile rar și cu voce scăzută, apoi cu mișcări vioaie cădește și umple de bună mireasmă sfânta biserică. Multă smerenie și multă simplitate, firescul cel mai firesc și râvnă în osteneala cea pentru Hristos, toate stau îngemănate în biserica de lemn a muntelui.
Părintele Ciprian se roagă la fiecare sfântă slujbă „pentru cei care urcă și coboară munții”, „pentru cei care s-au nevoit în Muntele Ceahlău și în toți munții și pentru cei care au murit în Muntele Ceahlău și în toți munții”. Căci muntele este sfânt, dar nu întotdeauna îndurător. Iată-i și pe sihaștrii pomeniți în fiecare zi, la cei adormiți întru nădejdea Învierii: Peon, Mavra, Melania, Serafima, Sofia, Casiana, Ghedeon, Gherman, Patapie, Silvestru, Nicandru, Simeon, Pavel, Ghenadie, preotul Ioan, Mihail, Vicol, Martin, Teofana, Ecaterina, Hariton, Serafim, Chervasie, Varahil, Iosif, Nazarie, Ioasaf, Ioil, Petru, Vasile și Nifon.
***
Pentru cei ce au răgaz să poposească la biserica din vârful Ceahlăului, programul slujbelor este acesta: la ora 7.00 dimineața se face Acatistul zilei, urmat de Sfânta Liturghie. La ora 16.00 este Vecernia, iar la ora 23.30 se slujesc Utrenia, Miezonoptica și Ceasul I.