Din pildele Sfântului Cosma Etolianul – 4. Duhovnicul înțelept

Cei ce aveți copii, nu vă puneți nădejdea în ei, gândindu-vă că o să poarte grijă de sufletul vostru. Ceea ce face omul însuși, aceea va găsi în cealaltă viață.

Un om bogat și-a strâns multe averi, însă niciodată nu voia să se mărturisească și să facă milostenie. Avea un fiu de aproape zece ani. A venit vremea și bogatul s-a îmbolnăvit. Ai săi i-au spus să se mărturisească, să facă ceva pentru sufletul său, însă el le răspundea:

– Copilul meu să fie bine, el se va îngriji de sufletul meu.

Era cu totul ținut de diavol și nu-și venea deloc în sine.

În ținutul acela se afla un duhovnic virtuos. Acesta și-a ras barba, s-a îmbrăcat în haine lumești și a mers la casa bogatului. A bătut la ușă. I-au deschis și l-au întrebat ce vrea. A răspuns că este un om străin, care s-a întâmplat să treacă prin satul lor și aflând că stăpânul lor este bolnav, a venit să-l vadă fiindcă este doctor, îndată l-au primit. Toate rudeniile erau împrejurul lui și îi purtau de grijă. I-a întrebat:

– Ce face bolnavul?

Bolnavul a răspuns:

– Mă simt rău, domnul meu.

Doctorul a spus:

– Ce spun doctorii din satul vostru?

Bolnavul a răspuns:

– Spun că sunt pe moarte.

Duhovnicul-doctor l-a apucat de mână și i-a spus:

– Și eu spun că vei muri. Dar dacă vom găsi doctoria pe care o cunosc eu, nu o să mori.

Bolnavul a întrebat:

– Despre ce doctorie vorbești?

Prefăcându-se că nu știe, acela a întrebat:

– Ai vreun copil?

I-a răspuns că are numai unul. Atunci duhovnicul i-a spus:

– Nu te mâhni, s-a aflat doctorie pentru tine. Îți făgăduiesc că n-ai să mori.

A cerut să-i dea un pahar cu apă și niște făină. Le-a amestecat și s-a prefăcut că mai pune o doctorie și a spus:

– Acum doctoria este gata, trebuie numai să vină copilul tău să-i înțep degetul mic cu un ac, ca să curgă trei picături de sânge, să-ți dau să bei și îndată o să te faci bine.

Copilul se juca împreună cu ceilalți copii. Au trimis îndată după el și i-au spus:

– Vino, copilul meu, pentru că a venit un doctor ca să-l facă bine pe tatăl tău.

Copilul voia să se joace, însă l-au adus. Când l-a văzut, doctorul i-a spus:

– Vino, copilul meu, să-ți înțep cu un ac degetul mic, ca să curgă trei picături de sânge aici în această doctorie, să-i dau tatălui tău să bea și să se facă îndată bine.

Copilul a răspuns:

– Dar ce, am înnebunit să-mi stric degetul?

Doctorul a spus:

– De tine depinde, copilul meu, dacă va trăi sau dacă va muri. Nu vezi câte a adunat ca să-ți lase?

Copilul a spus:

– Trăiește, nu trăiește, eu nu vreau să-mi rănesc mâna. Și a plecat.

Doctorul i-a spus bogatului:

– Sunt duhovnicul satului și am făcut aceasta ca să-ți arăt să nu nădăjduiești să facă ceva copilul tău pentru sufletul tău.

Atunci bolnavul s-a ridicat și a spus:

– M-am ostenit atât de mult pentru copilul meu ca să-i las multe, iar pe el nu l-a lăsat inima să dea trei picături de sânge pentru viața mea.

Și îndată a căutat testamentul și l-a rupt. Și-a împărțit toată averea, nu a lăsat nimic, iar copilul a rămas sărac lipit. A dobândit Raiul și se va bucura pururea.

De aceea, cei ce aveți copii, nu vă puneți nădejdea în ei, gândindu-vă că o să poarte grijă de sufletul vostru. Ceea ce face omul însuși, aceea va găsi în cealaltă viață.

(Constantin V. TriandafilluSfântul Cosma Etolianul – Viața și învățăturile, traducere de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2010, pp. 181-183)

Ultimele din categorie