Cum începe viaţa creştină prin Taina Pocăinţei?

Viaţa creştină în har ar trebui să înceapă la Sfântul Botez. Dar cei care păstrează acest har sunt foarte puţini; cea mai mare parte a creştinilor îl pierde. Vedem cu toţii că există unii oameni care sunt mai mult sau mai puţin decăzuţi în viaţa pe care o duc, din pricina faptului că au avut un început cu totul jalnic, care a fost îngăduit aşa şi cu timpul a prins rădăcini adânci în ei. Alţii poate că au avut un început bun, dar în primii ani ai tinereţii, fie din propria lor pornire, fie prin ispitirea de către alţii, au uitat acest început şi au căpătat obiceiuri rele. Astfel de oameni nu mai duc o adevărată viaţă creştină. Pentru unii ca aceştia, sfânta noastră credinţă aduce Taina Pocăinţei. Avem Mijlocitor către Tatăl pe lisus Hristos Cel Drept (I Ioan 2, 1). Dacă ai păcătuit, recunoaşte-ţi păcatul şi pocăieşte-te. Dumnezeu va ierta păcatul şi iarăşi îţi va dărui inimă nouă şi duh nou (lezechiel 36, 26). Nu există altă cale: fie nu păcătui, fie pocăieşte-te.

Judecând după numărul celor care au căzut după Botez, se poate spune chiar că pocăinţa a devenit pentru noi singurul izvor al adevăratei vieţi creştine. Este nevoie să ştim faptul că, în Taina Pocăinţei, unii trebuie doar să se cureţe, iar darul vieţii în har, mai înainte însuşit şi lucrător în ei, se va aprinde din nou. Pentru alţii, începutul acestei vieţi a fost aşezat de curând în ei sau e pe cale de a fi dăruit şi primit iarăşi.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Calea spre mântuire, Editura Bunavestire, pp. 38-39)