De tânăr, Ioan, originar din satul Silvașul de Sus, părăsind casa părintească s-a călugărit la Mănăstirea Prislop. După un număr de ani petrecuți aici, dorind să ducă o viață și mai liniștită, a găsit un loc, cam la 500 de metri de mănăstire, pe malul prăpăstios al râului Silvuț (Slivuț), unde și-a săpat singur o chilie în piatră, cunoscută până azi sub numele de „chilia” sau „casa sfântului”. Aici, el și-a petrecut restul zilelor în neîncetate rugăciuni și post. Tradiția populară spune că a fost împușcat de doi vânători, în timp ce își făcea o fereastră la chilie. Nu se știe cu precizie când a trăit Cuviosul Ioan de la Prislop, dar se presupune că a viețuit în veacul al XV-lea sau în prima jumătate a celui următor. La 20-21 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop.