(Video) Sfântul Constantin Brâncoveanu – o viață închinată educației, culturii și lui Dumnezeu

Documentar

(Video) Sfântul Constantin Brâncoveanu – o viață închinată educației, culturii și lui Dumnezeu

Constantin Brâncoveanu s-a născut în 1654 din părinţii Matei şi Stanca, sora domnitorului Şerban Cantacuzino.

La un an a rămas orfan de tată. A învăţat încă de mic greacă, latină, slavonă și a căpătat o aleasă cultură.

În 1674 s-a căsătorit cu Marica, fiica postelnicului Neagoe din Negoiești.

Familia Brâncoveanu a fost binecuvântată de Dumnezeu cu 11 copii, șapte fete și patru băieți.

Atât Doamna Marica, cât și Voievodul i-au educat bine, cu înalte valori morale și creștine.

Brâncoveanu a deținut multe funcții administrative și politice în care și-a dovedit abilitățile diplomatice.

La 25 de ani a ajuns mare agă, iar după nouă ani a devenit deja mare logofăt al Țării Românești.

După moartea unchiului său a fost ales și recunoscut, la 29 octombrie 1688, domn al Ţării Româneşti.

Sfântul Constantin Brâncoveanu a simţit şi a lucrat pentru unitatea neamului românesc.

A fost un promotor al educaţiei și a sprijinit tipărirea a numeroase lucrări de cultură.

A fost unul dintre marii ctitori de locașuri sfinte, ridicând multe biserici și mănăstiri.

Prin ctitoriile și daniile sale a întărit Ortodoxia sud-dunăreană și pe cea din Ardeal.

Sfântul a ajutat întreaga creştinătate răsăriteană ortodoxă aflată sub stăpânire otomană.

A ajutat mănăstirile de la Locurile Sfinte și Patriarhiile de Constantinopol, de Antiohia și Alexandria.

A înființat școli și tipografii, a tipărit cărți în diferite limbi, a introdus tiparul în cultura arabă și georgiană.

A inaugurat etapa negocierilor diplomatice şi a stabilirii de relaţii cu importanți conducători ai lumii.

În Săptămâna Patimilor din 1714, în urma trădării unor boieri, Constantin Vodă cu fiii şi ginerii săi au fost duși la Înalta Poartă.

La Constantinopol, creştinul voievod şi fiul cel mare au fost chinuiţi cumplit, vreme de patru luni.

Apoi, turcii l-au pus pe Constantin Brâncoveanu să aleagă între trecerea la mahomedanism şi moarte.

Constantin, fiii săi și sfetnicul Ianache au rămas neclintiţi în credinţa lor și au primit sfârșitul mucenicesc.

Acesta a fost „darul” la împlinirea vârstei de 60 a voievodului, în ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului .