Conform datelor emise de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), România este țara unde 3 din 4 persoane sunt fumătoare, iar tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani sunt fumători "de carieră", fumatul în locuri publice fiind permis în majoritatea localurilor, spre deosebire de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană.

În cadrul Conferinţei pentru ţările central-est europene de la Varşovia din 2002 s-a hotărât declararea Zilei Naţionale de Renunţare la Fumat şi organizarea de campanii prin care să se sensibilizeze populaţia privind beneficiile renunţării la fumat. Acest eveniment se celebrează doar în ţările Europei de Est.

La nivel naţional, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) va marca această zi prin organizarea unor evenimente menite să informeze, educe şi să sensibilizeze populaţia privind beneficiile unui stil de viaţă sănătos, sub sloganul : "Te simţi manipulat? Interziceţi publicitatea, finanţarea şi promovarea tutunului!". În cadrul acestui program, specialiştii centrelor teritoriale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog ale ANA vor desfăşura, în mediul şcolar, familial şi în comunitate, activităţi de informare, sensibilizare şi conştientizare asupra efectelor nocive cauzate de consumul de tutun, de petrecere a timpului liber, de formare de abilităţi în scopul creşterii influenţei factorilor de protecţie şi scăderii influenţei factorilor de risc.

Ultimul Studiu în Populaţia Generală privind prevalenţa consumului de droguri la nivel naţional privind fumatul, realizat de ANA în anul 2010, relevă că fenomenul este în scădere faţă de anul 2004 şi în creştere faţă de 2007, fumatul produselor din tutun înregistrând cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României, mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi (56,9%) au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii.

Studiul a mai arătat că în ultimele 30 de zile, au declarat că fumează o treime dintre subiecţi (30,3% – în scădere faţă de studiile anterioare: 36,5%, respectiv 33,7%), iar unul din patru (24,7%) că a fumat zilnic, iar comparativ cu studiile anterioare, se observă: pe grupe de vârstă – pentru 35 – 44 de ani, cea mai mare valoare pentru consumul de-a lungul vieţii (63,4%) şi creştere faţă de studiul anterior, din 2007. Pentru grupa de vârstă 15 – 24 de ani, continuă scăderea prevalenţei celor care au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii, iar pentru 25 – 34 de ani se înregistrează, ca şi în 2004 şi 2007, cele mai mari valori pentru consumul recent (35,8%) şi consumul actual (35,5%), raportul între populaţia fumătoare de sex masculin şi cea de sex feminin rămânând de aproximativ 2:1.

Conform datelor studiului, în funcţie de mediul de rezidenţă, se observă menţinerea tendinţei înrgistrate în studiile anterioare: cele trei prevalenţe au cea mai mare valoare în zonele urbane mari şi cea mai mică în cele rurale, air pentru respondenţii care au declarat că au fumat în ultimele 30 de zile nu se observă diferenţe majore.

Studiul relevă că între rezultatele celor trei studii în privinţa numărului de ţigări fumate zilnic media vârstei de debut pentru consumul de tutun are aceeaşi tendinţă: o scădere a pragului mediu de debut pentru generaţia tânără (15 – 34 ani), în raport cu generaţia adultă (35 – 64 ani) şi cu valoare mai mică pentru persoanele de sex masculin (în 2010 – 17,57 ani), faţă de cele de sex feminin (în 2010 -19,46 ani).

În urma analizei acestor date, drept răspuns instituţional de prevenire a consumului de tutun, ANA recomandă o serie de factori de protecţie, precum:

• Canalizarea curiozităţii prin informare cu privire la riscurile asociate consumului de tutun.
• Promovarea educaţiei prin valori şi atitudini care denotă respect şi responsabilitate pentru sănătatea proprie.
• Dezvoltarea abilităţilor sociale ca suport atitudinal şi comportamental autonom şi raţional faţă de ceilalţi.
• Promovarea alternativelor sănătoase de petrecere a timpului liber.
• Accesibilitatea scăzută a tutunului în mediile sociale frecventate de tineri.

OMS atenționează că fumatul creşte de 10 ori riscul de deces prin bronhopneumopatie obstructivă cronica (BPOC), aproximativ 90% din decesele din această cauză putând fi atribuite fumatului. Riscul de deces prin cancer de plămân este de 22 de ori mai mare la bărbaţii care fumează şi de 12 ori mai mare la femeile care fumează, în comparaţie cu cei care nu au fumat niciodată. Persoanele care nu fumează sunt la fel de expuse efectelor fumului de ţigară dacă se afla în apropierea celor care fumează. Astfel, copiii expuşi fumului de ţigară, la domiciliu, prezintă o sensibilitate crescută a căilor respiratorii şi tulburări de creştere.

Consumul de tutun reprezintă a doua cauză de deces din lume, înregistrându-se 5,4 milioane decese anual, mai multe decât accidentele de circulaţie, sinuciderile sau consumul de droguri. Se estimează că acest numar al deceselor se va dubla până în 2020 (dacă modelele actuale în ceea ce priveşte fumatul se vor menţine, ele vor cauza 10 milioane decese în fiecare an). OMS apreciază că 70% dintre aceste decese se vor înregistra în ţările în curs de dezvoltare.