Primul eveniment și cel mai important – praznic împărătesc – este fără îndoială tăierea împrejur a Domnului nostru Iisus Hristos, eveniment istoric care a avut loc la 8 zile după naștere, prevăzut de legea lui Moise pentru toți copiii de parte bărbătească, deci, implicit, și pentru Hristos. De asemenea, tot în această zi, pruncul primea și un nume, care a fost descoperit oarecând lui Iosif în vis: „Maria va naște Fiu și-i vei pune numele Iisus, pentru că El va mântui pe poporul Său de păcate” (cf. Matei, 1, 21). Însă această practică a tăierii împrejur va înceta prin botezul creștin, conform sinodului din Ierusalim. Și, din acest motiv, în a opta zi de la naștere, pruncul născut primește, conform rânduielii din Molitfelnic privind Taina Sfântului Botez, un nume.

A doua sărbătoare, este cea închinată Sfântului Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, unul dintre marii Sfinți Părinți din primele veacuri creștine. S-a născut într-o familie cu nouă copiii, dintre care cinci au devenit sfinți trecuți în calendar. Dacă vom citi sinaxarul zilei, vom observa faptul că este primul ierarh care întemeiază, pe lângă biserici, aziluri şi spitale pentru săraci şi un aşezământ pentru îndreptarea femeilor desfrânate; toate acestea se numesc „Vasiliade”, după numele lui. Trece la Domnul înainte de vârsta de 50 de ani (1 ianuarie 379) lăsând posterității scrieri foarte importante. Este un dascăl al monahismului, întemeind legile monahale; a participat la Sinodul al doilea ecumenic din 381, luptând împotriva celor care negau dumnezeirea Sfântului Duh; a fost un desăvârșit practicant al milosteniei, apoi ne-a lăsat Sfânta Liturghie care îi poartă numele și care se oficiază de zece ori pe an.

Anul Nou calendaristic începe în fiecare an la data de 1 ianuarie, fiind o zi stabilită prin lege de împăratul roman Iulius Caesar pentru zeul Ianus (de unde provine și denumirea de „ianuarie”), care avea două fețe: una îndreptată înapoi și cealaltă, înainte. Sunt multe tradiții care marchează acest început de an: Plugușorul și Sorcova reprezintă cele mai importante texte tradiționale rostite și care au o valoare colectivă.

Pentru toate acestea, ca niște creștini adevărați, trebuie să punem început bun mergând la biserică spre a mulțumi pentru anul care a trecut și pentru a primi binecuvântare de la Dumnezeu pentru anul în care vom intra!