Dumnezeiasca ascultare este în faţa lui Dumnezeu o virtute atât de mare, încât, potrivit învăţăturii multor Sfinţi Părinţi, adevăraţii ascultători, care în desăvârşită ascultare au petrecut până la sfârşitul vieţii lor, cununa muceniciei de la Hristos Domnul primesc, pentru că tăierea întru totul a voinţei şi judecăţii înaintea povăţuitorului, acea de bună voie vărsare în gând a sângelui său pentru numele lui Hristos se va socoti în ziua dreptei Lui răsplătiri după fapte.

(Sfântul Paisie de la Neamţ, Cuvinte şi scrisori duhovniceşti I, Editura Tipografia Centrală, Chişinău, 1998, p. 81)