Un frate l-a întrebat pe avva Pimen: „De voi cădea în vreo ispită, mă roade cugetul și mă invinuiește: pentru ce am căzut?”.

I-a zis lui bătrânul: „În orice ceas va cădea omul în greșeală și va zice am greșit, îndată a încetat”. 

***

Un frate l-a întrebat pe avva Pimen, zicând: „Pentru ce apleacă diavolul sufletul meu, ca să fiu cu cel ce mă întrece pe mine și mă face să defaim pe cel mai prejos decât mine?”.

Și i-a zis lui bătrânul: „Pentru aceasta a zis apostolul, că în casa cea mare nu sunt numai vase de aur și de argint, ci și de lemn și de lut. Deci, de se va curăți cineva pe sine de toate acestea, va fi vas spre cinste de bună treabă Stăpânului, gătit spre tot lucrul bun (Timotei II, 20, 21)”.

***

Un frate l-a întrebat pe avva Pimen, zicând: „Cum de nu mă las să vorbesc slobod cu părinții despre gândurile mele?”.

I-a zis lui bătrânul că a zis avva Ioan Colov: „De nimic nu se bucură așa de mult vrăjmașul, ca de cei ce nu-și arată gândurile lor”.

(Patericul, ediția a IV-a, revizuită, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2004, pp. 193-194)