Cel ce se mărturisește des, chiar de va săvârși vreodată vreun păcat de moarte, îndată, însă, după ce s-a mărturisit, intră în harul Lui Dumnezeu, și câte fapte bune va face, îl vor învrednici e viața veșnică.

Iar cel ce nu se mărturisește des, dacă, să zicem, săvârșește același păcat de moarte și nu aleargă neîntârziat să se spovedească, nu numai că este lipsit de harul lui Dumnezeu, dar și lucrurile bune pe care le face de la sine: privegheri, posturi, metanii mari și altele asemenea nu sunt vrednice pentru a-i câștiga plată și viață veșnică. Pentru că sunt lipsite de harul lui Dumnezeu, care este începutul și temelia tuturor faptelor care duc la mântuire.

(Sfântul Nicodim Aghioritul, Carte foarte folositoare de suflet, Editura Fotini, Galați, 2007, pp. 179-180)