S-ar părea că jocurile de masă nu au nimic negativ. Vechile cuburi cu imagini din poveşti, mozaicurile sau constructoarele pentru copii, care şi-au demonstrat, de-a lungul vremii, utilitatea, dezvoltând intelectul, învăţând copiii să rabde şi să se mişte, toate acestea nu mai sunt la fel. Uitaţi-vă doar la denumirile lor: „Piraţii”, „Stăpânul Universului”, „Cuceritorul”. Spre ce anume îi îndreaptă aceste jocuri pe copii? Spre manifestarea mândriei şi a slavei deşarte.

Poveştile sunt înlocuite de lumea Fantasy, cu eroi extratereştri şi monştri. Acum sunt foarte populare jocurile de-a afacerile, de-a banii şi băncile. Ce îi învaţă acestea pe copii? Din păcate, le întărâtă dorinţa de înavuţire, minciună şi manipulare. Şi încă un exemplu: Jocul „Concurs de frumuseţe” – instrucţii pentru fetiţe cum să se pregătească pentru un astfel de concurs. Jocul învaţă cum trebuie să-ţi arăţi corpul şi cum să lupţi împotriva concurentelor. Iar mamele şi taţii cumpără aceste jocuri, după cum spun vânzătorii, cu mare ardoare.

Copiilor le place constructorul de tip „Lego”. Într-adevăr, acesta e o jucărie viu colorată şi ecologică. Cu ajutorul ei poţi construi diferite peisaje sau scene. Dar ce fel de scene? „Catastrofe mondiale”, „Extratereştri”, „Fantome”, „Războinici galactici” – aceasta este tematica lor principală.

Există jucării bune şi „inteligente”. Părinţii trebuie să le aleagă cu grijă. Pentru copiii mai mari acum se pot cumpăra diferiţi constructori de corăbii, avioane sau bărci. Pentru fetițe se pot cumpăra seturi de cusut rochiţe la păpuşi, iar pentru băieţi instrumente de teslar sau strungar. Acestea învaţă copiii să fie independenţi, muncitori şi grijulii faţă de cei din jur.

(Dr. Dimitri Avdeev, Ioana Besedina, Femeia și problemele ei: perspectiva psihiatrului ortodox, traducere din limba rusă de Eugeniu Rigoti și Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2011, pp. 104-107)