Artroza, cea mai frecventă boală reumatică

Stil de viaţă

Artroza, cea mai frecventă boală reumatică

    • Artroza, cea mai frecventă boală reumatică
      Artroza, cea mai frecventă boală reumatică

      Artroza, cea mai frecventă boală reumatică

Aproximativ 10% din populația de peste 60 de ani este afectată de boala artrozică. Incidenţa artrozei crește odată cu vârsta și este mai mare la persoanele de sex feminin. Despre cauzele bolii artrozice și despre felul în care poate fi tratată această afecțiune ne oferă detalii, în interviul următor, doamna doctor Irina Cațarschi, medic primar Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie în cadrul Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

CE ESTE BOALA ARTROZICĂ?

Boala artrozică reprezintă cea mai frecventă suferinţă reumatică, aproximativ 10% din populația de peste 60 de ani fiind afectată în acest fel. Incidenţa artrozei crește odată cu vârsta și este mai mare la persoanele de sex feminin. Boala artrozică se caracterizează prin deteriorarea cartilajului articular și creşterea activităţii osului subcondral.

CUM SE MANIFESTĂ? CARE SUNT SIMPTOMELE ACESTEI BOLI?

Durerea articulară este principalul simptom. Apare de obicei după eforul fizic şi se ameliorează prin repaus articular. În condiţiile unei progresii a bolii, durerea nu mai dispare nici în repaus.

Redoarea articulară, adică dificultatea de a realiza mișcarea, apare, de obicei, după repaus prelungit si dispare, în general, după 10 minute de mişcare.

Limitarea mişcărilor articulare - în articulaţiile afectate de procesul artrozic se observă o tendinţă de reducere a amplitudinii mişcărilor.
Limitarea mişcărilor articulare din artroze se instalează progresiv. Sunt afectate în general anumite mişcări şi numai în cazurile grave evoluează până la blocarea completă articulară.

Apar deformările articulare - articulația afectată poate avea un aspect modificat în raport cu procesele distructive. La nivelul capetelor articulare pot apărea proeminențe ce poartă denumirea de osteofite. Totodată, segmentele scheletale pot fi dezaxate, rezultând deformări caracteristice care justifică denumirea de „artroză deformantă” .

Alte semne pe care le mai întâlnim - degenerarea cartilajului articular poate fi relevată de apariţia zgomotelor articulare (cracmentelor, crepitaţii sau alte zgomote) ce se pot auzi la mobilizarea articulaţiei.

Un alt semn este instabilitatea, determinată în mod special de atrofierea mușchilor.

De asemenea, artoza este sugerată și de tumefacţia ţesuturilor periarticulare şi frecvent de prezenţa unui revărsat articular (hidartroza).

Dacă inflamația este deosebit de pronunţată la nivelul articulaţiei se poate observa şi creşterea temperaturii locale (calor).

UNDE SE LOCALIZEAZĂ LEZIUNILE?

  • COLOANA VERTEBRALĂ (spondiloză sau spondilartroză)
  • GENUNCHII (modificări degenerative ale cartilajului rotulei; în cazul unei imobilizări îndelungate apare și atrofia musculară);
  • ŞOLDUL (coxartroza este mai des întâlnită la bărbaţi, durerea apare mai ales la mers și poate iradia în regiuni vecine precum creasta iliacă, fesa sau chiar genunchi);
  •  MÂNA (pot fi afectate mai multe tipuri de articulații, cu apariţia nodulilor Heberden sau a nodulilor Bouchard; procesul poate fi însoțit de inflamație);
  • PICIORUL;
  • COTUL, UMERII (mai rar afectate).

CARE SUNT FACTORII DE RISC?

Apariția bolii artrozice poate fi atribuită mai multor factori precum: predispoziţia genetică, vârsta, stresul mecanic (prin anomalii de statică si mecanică articulară, intervenţii chirugicale din sfera ortopedică), boli metabolice precum diabetul zaharat, guta sau obezitatea, boli inflamatorii articulare ce determină leziuni la nivelul cartilajului articular.

CUM DIAGNOSTICĂM?

Examenul radiologic al articulaţiei afectate reprezintă cea mai simplă modalitate de diagnostic.

S-A PUS DIAGNOSTICUL DE ARTROZĂ, CUM TRATĂM?

Scopul tratamenului constă în ameliorarea durerii, creşterea mobilităţii articulaţiilor suferinde şi împiedicarea evoluţiei bolii.

Principalele recomandări constau în controlul greutăţii pentru îndepărtarea solicitării articulare, schimbarea locului de muncă atunci când sunt solicitate excesiv articulaţiile afectate, evitarea stresului mecanic, modificarea stilului de viaţă.

Tratamentul medicamentos este variat și se recomandă de către medicul specialist.

Tratamentul balneo-fizical-kinetic cuprinde aplicarea diferitelor proceduri de balneoterapie (baie de plante, duş subacval), electroterapie (curenţi de înaltă, medie şi mica frecvenţă) şi kinetoterapie cu rol antalgic, decontracturant, de prevenţie a posturilor vicioase articulare, de prevenire a apariţiei atrofiilor musculare şi de creştere a calităţii vieţii pacienţilor. Exerciţiile fizice precum cele izometrice au rolul de a creşte mobilitatea articulară şi de a creşte tonusul musculaturii ce susţine articulaţiile afectate.

Tratamentul chirurgical este indicat în cazurile de boală avansată ce determină invaliditate sau durere cronică severă.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: https://www.facebook.com/providenta/

Citește despre: