Sfântul Efrem Sirul spune că Biserica pe pământ nu este o adunare de sfinți, ci este o gloată de păcătoși care se pocăiesc. Suntem o gloată, încă în formare, dar suntem toți păcătoși. Diferența dintre noi și ceilalți este că noi știm asta și avem o nevoie disperată de dragostea lui Dumnezeu și de mila oamenilor. Nu suntem o gloată glorioasă, ilustră, ci suntem o gloată sărăcăcioasă, prăpădită, în zdrențe, nu atât în cele din afară, cât lăuntric, duhovnicește.

Ne aflăm în biserică pentru că avem nevoie de mântuire, suntem aici deoarece recunoaștem că suntem pierduți și că singura noastră nădejde și mântuire este în Dumnezeu și în ceilalți, în Dumnezeu Cel care a căutat, a salvat și a adus înapoi acasă oaia cea pierdută.

(Mitropolitul Antonie de Suroj, Făcând din viață rugăciune, Editura Sofia, p. 99)