Care este secretul unei căsnicii îndelungate? În mod sigur nu e faptul că cei doi sunt caractere asemănătoare, pentru că ne completăm reciproc neajunsurile fiecăruia pe măsură ce ne lovim de greutățile vieții. Cuviosul Paisie folosește un exemplu banal: O mașină are nevoie de pedala de accelerație pentru a se pune în mișcare, dar are nevoie și de pedala de frână pentru a se opri. Prin intermediul a ceea ce ne deosebește găsim tot timpul armonia în familie. Cuviosul Paisie ne îndeamnă să ne gândim ce s-ar întâmpla dacă amandoi soții ar fi de același caracter: Spre exemplu, dacă amandoi ați fi temperamentali, apoi într-un scandal, ați dărâma casa! Compabilitatea noastră în ceea ce ne deosebește este pacea Domnului.

Ceea ce este necesar și de nelipsit într-o căsnicie fericită este respectarea unicității celuilalt. Respectul față de celalalt partener duce la dragostea adevărată. Cuviosul Paisie spune așa: Cuplurile ar trebui să aibă o dragoste pură unul pentru celălalt. Pentru a trăi în pace și înțelegere, cuplurile ar trebui, chiar de la bun început, să pună dragostea pe care o au unul pentru celălalt ca fundament al vieții lor, o dragoste adevărată, care se găsește în noblețea duhovnicească, în dorința de sacrificiu pentru celălalt, și nu o dragoste falsă, pătimașă și trecătoare. Dacă există dragoste, există și sacrificiu, cele două fiind totdeauna împreună. Și atunci când ne lăsăm partenerul să ne intre în inimă, de fapt îl lăsăm pe Hristos să vină și să ne umple inima de o bucurie negrăită.

De prea multe ori ne gândim la dragoste doar ca la o plăcere pătimașă, sau ca la o aventură sexuală. O asemenea dragoste trupească nu este rea în sine, în cadrul unei căsătorii, dar ea nu face decât să unească pe cei doi doar în exterior. Când această atracție exterioară dispare odată cu vârsta, atunci acest fel de dragoste devine motiv de separare și de multă suferință. Cuviosul Paisie ne îndeamnă: Atunci când există dragoste duhovnicească adevărată într-un cuplu, și un partener își pierde atributele sexuale ale lui/ei, atunci nu numai că lucrul acesta nu îi va îndepărta unul de celălalt, ci îi va apropia cu atât mai mult.

Cuviosul Paisie povestea o istorioară despre un doctor greco-american care a avut o întâlnire neașteptată cu lumina necreată a lui Dumnezeu. Părintele a căutat să găsească în ce condiții s-a produs această întâlnire:  M-am minunat când mi-am dat seama că acest om s-a învrednicit să vadă lumina necreată a lui Dumnezeu și l-am rugat să imi povestească ce s-a întâmplat înainte de această vedere minunată: „Părinte, zise el, sunt căsătorit și am trei copii. Am avut o familie fericită la început, dar mai apoi, după o vreme, soția mea nu a mai vrut să stea acasă cu copii; vroia ca noi să ieșim în oraș cu prietenii noștri. M-am conformat cu dorința ei o perioadă. După un timp, mi-a spus că vrea să iasă cu prietenii ei în oraș singură, fără mine. Am fost de acord și cu asta, și am rămas acasă cu copii. Mai apoi nu a mai vrut sa meargă în vacanță cu noi, și cerea bani de la mine ca să meargă ea singură în concediu. În final, mi-a cerut un apartament, în care să locuiască singură. Și asta am făcut pentru ea; dar își aducea prietenii mai tot timpul pe la ea. În tot acest timp, am încercat să o ajut prin diferite mijloace, cum ar fi să-mi arăt dragostea și purtarea de grijă pentru ea, să o sfătuiesc și să o ajut în momentele dificile din viața ei; am încercat chiar să o fac să se gândească la copii care îi simt lipsa, dar ea a rămas indiferentă. La final, a luat o sumă mare de bani de la mine și a dispărut fără urmă. Am căutat-o zile întregi, dar fără nici un rezultat. Nu mai știam nimic de ea. Într-o zi, am aflat că s-a întors în Grecia, și locuia într-o casă rău famată. Nu vă pot descrie cât de supărat eram pentru felul în care ajunsese. În durerea mea cumplită, m-am pus în genunchi la rugăciune: Dumnezeul meu, am zis, ajută-mă, te rog, să o găsesc și ajută-mă să fac tot ceea ce îmi stă în putință ca să nu-și piardă sufletul. Nu pot suporta gândul ca ea să trăiască în această stare decăzută. În acel moment camera a fost inundată de o lumină foarte strălucitoare și inima mi s-a umplut de pace. Fratele meu, i-am zis eu (Cuviosul Paisie), Dumnezeu ți-a văzut răbdarea, puterea de iertare și dragostea pe care i-ai arătat-o soției tale, și ți-a trimis mângâiere în acest fel.”

Cele două atribute esențiale ale dragostei care durează sunt respectul pentru celălalt și sacrificiul personal. În acest fel ne iubește Dumnezeu; ne arată cum să ne iubim unul pe celălalt. Pacea și armonia în familie vin doar din această dragoste pură și adevărată care trece dincolo de aspectele lumești ale unei relații sexuale. Prin intermediul unei iubiri pure și sincere Îl vom vedea pe Dumnezeu.