Dintre minerale, calciul este cel care cauzează foarte multe probleme, deoarece are un rol esenţial în formarea şi întărirea scheletului osos şi a dinţilor, în activitatea musculară, inclusiv a muşchiului cardiac. De asemenea, are rol în reglarea sistemului endocrin, în activitatea sistemului nervos şi în coagularea sângelui.

Lipsa de calciu se poate manifesta încă de la naştere, prin agitaţie, convulsii şi tremurături. La sugar, lipsa de calciu duce la apariţia rahitismului, cu semne clinice evidente: bosele parietale şi frontale, turtirea şi asimetria posterioară a craniului, craniotabes (consistenţa elastică a oaselor craniului), torace evazat la baze sau turtit lateral, deformarea oaselor gambei, deformarea coloanei vertebrale, musculatura slab dezvoltată, erupţia dentară întârziată, apare anemia iar rezistenţa la infecţii este scăzută. În perioada de nou-născut, sugar şi până spre vârsta de 2 ani se recomandă pentru fixarea calciului Vitamina D, administrată injectabil, care, deşi este traumatizantă, este cea mai eficientă.

Calciul se administrează sub formă de calciu gluconic, care se asimilează foarte bine.

Carenţa de calciu poate fi uşoară sau severă. În forma uşoară apar contracturi musculare necontrolate, senzaţie de amorţeală a membrelor, stări de apatie, iar la femei dereglări menstruale. În forma severă apar palpitaţii, ameţeli, hipotensiune, stări depresive, insomnii, crize paroxistice de dispnee de tip inspirator (laringospasm).

Carenţa de calciu poate determina apariţia osteoporozei, osteomalacie (rahitismul adultului).

Pentru a fi asimilat, calciul are nevoie de Vitamina D, care se sintetizează la nivelul pielii prin expunere la soare (la radiaţiile ultraviolete). Este bine de menţionat că femeile după 45 de ani, dar şi bărbaţii pot fi afectaţi de osteoporoză, boală care este la ora actuală o problemă de sănătate publică atât din punctul de vedere al complicaţiilor de natură medicală, cât şi din cauza costurilor pe care le induce.

Pentru evitarea acestor situaţii este obligatorie administrarea de calciu şi Vitamina D în cursul stării de graviditate. Este bine de ştiut de către părinţi să nu administreze fluor pentru întărirea dinţilor din proprie iniţiativă, ci numai la recomandarea medicului stomatolog, deoarece fluorul împiedică absorbţia calciului. Absorbţia calciului mai este împiedicată şi de fierul ce se găseşte în preparatele farmaceutice administrate în cursul anemiilor feriprive.

Calciul este cel mai bine asimilat din lapte şi produsele lactate. Pe parcursul creşterii, copiii au nevoie de un supliment de calciu între 500 şi 1.000 mg pe zi, având grijă la supradozarea de calciu, care poate determina scăderea poftei de mâncare, stare de agitaţie. O cantitate de 1.000 mg de calciu pe zi se administrează şi femeilor peste 45 ani predispuse la osteoporoză. În toate cazurile expuse se asociază un supliment de Vitamina D, care spre deosebire de calciu se găseşte într-un număr redus de alimente: gălbenuşul de ou, ulei de peşte.

În concluzie, administrarea de calciu şi Vitamină D se face împreună din perioada de graviditate, se continuă în perioada de nou-născut, sugar şi copil, prin curele de profilaxie a rahitismului, dar şi adolescentul şi adultul au nevoie de cure de calciu şi Vitamină D pentru prevenirea osteoporozei.