Nu trebuie să o desconsideri! „Nu prea văd eu cum ai dreptate, dar prea mult te iubesc, ca să te contrazic!”. Dreptatea ta e foarte subiectivă şi atunci n-are rost ca să ţi-o cauţi mereu. Numai aşa poţi fi armonios.
Este o greşeală să construieşti o relaţie pe nişte motive imediate – să fie o lună de miere şi o viaţă de amar. Trebuie gândit dacă rezistă la toate greutăţile binecuvântate ale căsătoriei. Prin urmare trebuie să vezi într-o iubită, de la început, când poţi să judeci – pentru că dacă te-ai îndrăgostit, nu mai judeci limpede ‒ nişte lucruri pentru viitor, până la sfârşitul vieţii. Deci este dezavantajul celui care se îndrăgosteşte prost, pentru că a văzut ceva superficial; el nu mai simte frumuseţea aceea grozavă a iubirii. Trebuie să o iubeşti, să urmăreşti pacea în familie. Pacea e mai mare decât dreptatea de patru ori. Are şi ea (femeia) uneori îndrăzneală şi un punct de vedere. Nu trebuie să o desconsideri! „Nu prea văd eu cum ai dreptate, dar prea mult te iubesc, ca să te contrazic!”. Dreptatea ta e foarte subiectivă şi atunci n-are rost ca să ţi-o cauţi mereu. Numai aşa poţi fi armonios.
Ieşirea din armonie creează stridenţe. Că dacă ar fi vorba aşa, un mărăcine nu-l târăşti după tine apucându-l de vârf, că-l vei lua în răspăr, ci îl vei apuca de cotor. Aşa fac şi oamenii când se ceartă, apucă mărăcinele de vârf!
Vedeţi, iubirea leagă totul. Acesta e simbolul verighetei. Eşti obligat să o iubeşti cu toate forţele – bineînţeles, la măsură, nu cât pe Dumnezeu – iar ea este obligată să se supună. A o iubi permanent şi adevărat nu e uşor. Deci trebuie văzut în soție marele ideal împlinit alături de ea.
(Părintele Arsenie Papacioc, Despre armonia căsătoriei, ediţie îngrijită de Ieromonah Benedict Stancu, Editura Elena, Constanţa, 2013, pp. 55-56)

Despre Arhimandritul Arsenie Papacioc
Arhimandritul Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți duhovnici din țară, s-a născut în 1914. S-a călugărit de tânăr, la Mănăstirea Sihăstria. A fost egumen la Mănăstirea Slatina, de unde a fost arestat şi dus la Suceava. După ani de detenţie, în 1976, a ajuns la Mănăstirea „Sfânta Maria” – Techirghiol, pe care a păstorit-o până în dimineața zilei de marți, 19 iulie 2011, când s-a mutat la Domnul.