Cu harisma sa înainte-văzătoare, Sfântul Serafim ajuta mult pentru a se întemeia căsnicii şi familii fericite. Odată l-a vizitat un funcţionar. Era trecător prin Sarov şi voia să ia binecuvântarea lui pentru a se căsători. Sfântul i-a spus că soţia lui se află la Sarov, în camera de oaspeţi. Peste puţin timp, la stareţ a venit o fată. Voia să se căsătorească şi îi vorbea despre peţitorii care au curtat-o.

‒ Nu! a zis Sfântul. Mirele tău este aici, la Sarov.

Cei doi vizitatori nu se văzuseră niciodată. O simplă întâmplare, prin călăuzirea Sfintei Pronii, îi condusese acolo. S-au cunoscut, au hotărât nunta, au primit binecuvântarea Sfântului şi au trăit fericiţi.

Evenimentul de mai sus n-a fost întâmplător, a fost lucrarea lui Dumnezeu înfăptuită prin mijlocirea Sfântului. Lucrările lui Dumnezeu se clădesc mereu cu simplitate minunată. Aceasta este caracteristica lor. Neascultarea de povaţa Sfântului, în condiţii asemănătoare, era însoţită de eşec. Un moşier din Riazan a venit la Sfânt şi a cerut rugăciunea şi binecuvântarea lui pentru a se însura. Sfântul Serafim i-a arătat-o pe soţia aleasă de Dumnezeu, spunându-i şi numele ei. Fata aceasta trăia pe o moşie vecină cu a lui. Tânărul însă a refuzat. Susţinea că îşi alesese soţia în regiunea unde se afla regimentul său.

‒ Aceasta nu-ţi va dărui bucurie, ci întristare şi lacrimi, a zis starețul.

Tânărul s-a însurat cu cea pe care a voit-o, dar înainte de a trece un an de zile soţia lui a murit, încât s-a umplut de întristare şi lacrimi. Atunci s-a dus din nou la sfânt, care l-a sfătuit să se căsătorească cu aceea pe care i-a arătat-o prima oară. Prin căsătoria aceasta, au trăit fericiţi.

(Un serafim printre oameni – Sfântul Serafim de Sarov, traducere de Cristian Spătărelu, Editura Egumenița, pp. 246-247)