Mulți consideră creștinismul drept una din numeroasele filosofii și religii cunoscute încă din antichitate; creștinismul însă nu este o filosofie. Filosofia propune un sistem de gândire care, în cele mai multe cazuri, nu are nici o relație cu viața. Principala distincție dintre filosofie și creștinism rezidă în aceea că, în timp ce filosofia este rod al gândirii umane, creștinismul nu e o descoperire omenească, ci este Revelația lui Dumnezeu făcută omului. (...)

Dumnezeu nu este un „Tu” absolut, ci o Ființă Vie aflată în comuniune organică cu omul. Creștinismul nici nu proiectează problemele omului în viitor, nici nu așteaptă bucuriile împărăției cerurilor de dincolo de istorie, următoare sfârșitului timpurilor. În creștinism, viitorul e trăit în prezent, iar împărăția cerurilor începe din viața aceasta.

(Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă: știința sfinților părinți, traducere de Irina Luminița Niculescu, Editura Învierea, Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, pp. 29, 31)