Pentru ce să te păgubeşti atât din multa ta trândăvie? Ce folos este dacă te vaiţi în sărăcia şi boala ta? Ce câştig primeşti dacă huleşti? Ce folosinţă ai dacă te plângi? Nu vezi, ticălosule, că ai întărâtat rana rău, şi-ţi pricinuieşti mai multă durere, şi pierzi roadele şi folosul răbdării? Înţelege, că tot ce pătimeşti este doctoria pe care ţi-o trimite Domnul ca să te mântuiască. Şi aşa uşurezi prin răbdare, durerea ta, și-ți dă Domnul putere ca s-o rabzi, sau te izbăveşte degrabă, când te vede că ai răbdare, ca să nu te clăteşti. Cunoaşte, că nu ești numai tu în astfel de necaz și suferinţă, ci sunt alţii care suferă mai mult şi aşa ai mângâiere. Înţelege şi nenumăratele dureri și suferinţe ce au pătimit Cuvioşii şi toţi Mucenicii, care erau oameni ca şi tine, trup purtând, şi au alergat spre aceeaşi ţintă pe care o căutăm şi noi, adică mântuirea sufletului. Pentru ce să nu rabzi şi tu o mică suferinţă, având pe acelaşi Dumnezeu pe care îl aveau şi ei, ajutor şi apărător?

(Agapie Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, pp. 192-193)