În parabola evanghelică despre talanţi se spune că un slujitor a îngropat talantul dat lui de Dumnezeu. Unii înţeleg cuvintele «l-a îngropat în pământ», ad litteram. De fapt, aceste cuvinte înseamnă că el a cheltuit talantul doar pentru cele pământeşti. Tot talantul dat de Dumnezeu, omul l-a folosit în exclusivitate pentru dobândirea celor pământeşti, deşarte, trecătoare, nu a dobândit nimic pentru viaţa viitoare, veşnică. De exemplu, profesorii, învăţătorii (nu vorbesc despre acei oameni care, în mod direct, prin învăţăturile lor se corup pe sine şi pe alţii), dacă se mărginesc doar la cunoştinţele lor ştiinţifice, nefăcând nimic folositor pentru sufletele lor, desigur că au îngropat în pământ talantul lor.

(Starețul Varsanufie de la Optina, Editura Doxologia, Iași, 2011, p. 152)