Avem nevoie să primim iertarea păcatelor, și n-o putem primi altfel decât prin credința în Fiul lui Dumnezeu, cu condiția să nu dorim a stărui în deprinderile și faptele păcătoase; fiindcă atunci când păcătuim, numai pe El îl avem mijlocitor înaintea Tatălui. Cel ce și-a dat cuvântul că se va înfrâna de la păcate trebuie să primească harul împreună-lucrător al Preasfântului Duh, iar acesta s-a pogorât pe pământ numai după ce Domnul, înălțându-Se, a șezut de-a dreapta lui Dumnezeu-Tatăl și se dă numai celui ce crede în această minunată iconomie a mântuirii noastre și cu această credință se apropie de dumnezeieștile Taine rânduite prin Apostoli în Sfânta Biserică a Domnului.

Așadar, cel ce nu crede în Domnul așa cum este El nu poate fi curățit de păcate. Necurățându-se de păcate, va și muri în ele; iar murind în ele va fi și judecat după întreaga lor greutate.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, Editura Sophia, București, pp. 177-178)