Dacă omul conţine în el toate elementele din care este alcătuit universul, totuşi nu în această calitate constă adevărata sa desăvîrşire, titlul său de glorie. Nu este nimic remarcabil – spune Sfîntul Grigorie de Nyssa – în a vrea să faci din om chipul şi asemănarea universului; căci pămîntul trece, cerul se schimbă, şi conţinutul lor este la fel de trecător ca şi forma care le conţine... Se spunea: omul este un microcosmos... şi, crezînd că preamăresc natura umană prin acest nume pompos, nu s-a observat că omului i se confereau în acelaşi timp calităţi proprii ţînţarilor şi şoarecilor. Desăvîrşirea omului nu constă în faptul că el este asemănător cu totalitatea creaturilor, ci în ceea ce îl deosebeşte de cosmos şi-l face asemănător Creatorului. Revelaţia ne învaţă că omul a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

(Vladimir Lossky, Teologia mistică a Bisericii de Răsărit, Editura Bonifaciu, Bucuresti, 1998, p. 37)