Cinstitul cap al Sfintei Ipomoni
Moaștele Sfintei Ipomoni au fost așezate spre închinare alături de moaștele Sfântului Nikon cel Nou în biserica centrală a mănăstirii.
Cuvioasa Ipomoni, adică Împărăteasa bizantină Elena Dragases Paleologhina, a fost soția lui Manuil al II-lea Paleologul și mamă a ultimilor doi împărați ai Bizanțului, Ioan al VIII-lea Paleologul și Constantin al XI-lea Dragases Paleologul. După moartea soțului, ea s-a retras la Mănăstirea Sfintei Marta, unde a viețuit 25 de ani, arătându-se ascultătoare, fără a ține cont de faptul că fusese împărăteasă.
Sfânta Ipomoni a trecut la Domnul pe 13 martie 1450, cu trei ani înainte de căderea Constantinopolului sub turcii otomani, și a fost înmormântată în Mănăstirea Pantocrator din Constantinopol.
După cucerirea Constantinopolului de către turci în 1453, Angelis Notara, un nepot al Sfintei Ipomoni, a luat moaștele Sfântului Patapie Tebeul împreună cu cinstitul cap al Sfintei Ipomoni și le-a așezat într-o peșteră de pe Muntele Geraneia din apropierea orașului Loutraki, Corint, Grecia. Sfintele moaște au fost ascunse în spatele unui zid în partea de apus a peșterii, înaintea iconostasului și a paraclisului construite acolo.
Prin rânduiala lui Dumnezeu, sfintele moaște au fost redescoperite în anul 1904 de către părintele Constantin Sosanis, slujitor la paraclisul din peșteră. În 1952, părintele Nectarie Marmarinos a înființat pe acest loc Mănăstirea Sfântul Patapie. Moaștele Sfântului Patapie au fost așezate într-o raclă de lemn, în partea din spate a peșterii, iar moaștele Sfintei Ipomoni au fost așezate spre închinare alături de moaștele Sfântului Nikon cel Nou în biserica centrală a mănăstirii.
Unii pelerini mărturisesc că atunci când s-au închinat, au simțit căldura de la capul sfintei, primind multă bucurie în suflet. O femeie s-a izbăvit de durerile groaznice de cap după ce s-a atins de sfintele moaște.
(Foto) Mănăstirea „Sfântul Patapie” ‒ Loutraki
Mormântul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe din Lida
Mâna dreaptă a Sfântului Gheorghe de la Mănăstirea Xenofont
Realizat deCitește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro