Drept-măritori creştini! Când vă rugaţi în timpul Liturghiei, şi mai ales atunci când duceţi la altar prescuri pentru a se scoate din ele părticele pentru sănătate şi mântuire şi pentru odihna sufletelor unor răposaţi, intraţi în comuniune, la proscomidie şi Liturghie, cu Domnul, cu Maica Domnului, cu Înainte-mergătorul, cu prorocii, apostolii, mucenicii, cuvioşii şi cu toţi sfinţii. O, nobleţea creştinului! Ce noroc şi fericire! Cu cine intrăm în comuniune?! De ce mari mijlocitori ne învrednicim! cu ale lor rugăciuni - ale sfinţilor - cercetează-ne pe noi, Dumnezeule. Pe lângă acestea, îmi înnoiesc în fiecare zi comuniunea în Hristos cu toată Biserica pământească. O, liturghie universală, a-toată-lumea! O, Liturghie cu adevărat dumnezeiască şi îndumnezeitoare a omului, cerească, şi care faci pe oameni din pământeşti cereşti!

(Sfântul Ioan de Kronstadt, Liturghia – cerul pe pământ, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 171)