Trândăvia, fiind o patimă greu de biruit, moleșește trupul. Iar moleșindu-se trupul, se moleșește împreună cu el și sufletul.

Slăbănogindu-se amândouă, prefac amestecarea sucurilor trupului prin împătimirea de plăceri.

Iar împătimirea de plăceri stârnește pofta; pofta naște arderea; arderea produce răscolirea; răscolirea mișcă amintirea; amintirea produce nălucirea; nălucirea aduce momeala; momeala, însoțirea (cu gândul); însoțirea dă loc la încuviințare; iar încuviințarea săvârșește fapta, fie pe cea prin trup, fie pe cea prin atingerile de multe feluri. Și astfel omul, biruit, cade.

(Sfântul Grigorie Sinaitul, Filocalia VII, Editura IBMBOR, București, 1977, p. 157)