Constantin Bălan s-a născut la 2 iunie 1907, la Săcălușești, comuna Agapia, județul Neamț. A urmat Școala de cântăreți bisericești din Iași. Din 1935 a fost cântăreț bisericesc la Parohia Petricani, județul Neamț.

La 13 august 1952 fost arestat de Securitate pentru apartenență la „organizația subversivă Frontul Patriei” din regiunea Bacăului. A fost în același lot cu preotul Constantin Gheorghiu. Prin Sentința nr. 334/1953 a Tribunalului Militar Iași a fost condamnat la 4 ani de închisoare corecțională pentru delictul de „uneltire contra ordinii sociale”.

A cunoscut închisorile de la: Iași (noiembrie 1952 și septembrie 1954), Aiud (1954), Ploiești (1954), Jilava (februarie 1955) și Dej (februarie 1955), dar și coloniile de muncă de la Onești (1953), Borzești (1953), Cavnic (aprilie 1955).

La 19 octombrie 1955 a fost eliberat. La 1 octombrie 1956 a revenit la post.

(Pr. Nicolae Cătălin Luchian, Adrian Nicolae Petcu, Clerici şi mireni mărturisitori din Arhiepiscopia Iaşilor, în închisorile comuniste (1945-1964), Editura Doxologia, Iași, 2017, p. 35)