Credința este un dar, însă este și o nevoință. Dacă ar fi fost credința doar un dar, Hristos nu Și-ar fi mustrat ucenicii cu diverse ocazii, numindu-i puțin-credincioși: "Puțin-credincioșilor, de ce v-ați îndoit?" Și-atunci când s-a întâmplat furtuna pe mare, și-atunci când n-au reușit să tămăduiască îndrăcitul îi ceartă pentru că sunt puțin-credincioși. I-a certat și după Înviere, că n-au crezut pe femeile mironosițe când le-au vestit că Hristos a înviat. "Puțin-credincioșilor!" Prin aceste mustrări, Hristos ne arată că darul credinței pe care l-am primit poate fi înmulțit și trebuie înmulțit! Să credem lui Hristos și cuvintelor pe care le-a zis!

 

(Ieromonah Savatie Baștovoi, A iubi înseamnă a ierta, ediția a doua, Editura Cathisma, București, 2006, p. 30)