Sfântul Marcu Ascetul, în Filocalie, are un cuvânt care zice așa: „Cel ce primește cuvintele Cuvântului lui Dumnezeu, primește pe Dumnezeu Cuvântul”. Sfântul Marcu Ascetul are în vedere în această afirmație ceea ce a spus Domnul Hristos când a zis către ucenicii Săi: „Cel ce vă primește pe voi, pe Mine Mă primește, și cel ce se leapădă de voi, de Mine se leapădă” (Luca 10, 16). Și pornind de la aceasta, Sfântul Marcu Ascetul zice că noi Îl primim pe Mântuitorul Iisus Hristos când primim cuvântul Lui. Dacă nu primim cuvântul Lui, atunci nu-L primim nici pe Domnul Hristos. Cine nu-L are pe Domnul Hristos ca Învățător, nu-L poate avea nici ca Mântuitor. „Cel ce vă primește pe voi – pe ucenicii Mei – Mă primește pe Mine”, pentru că voi Mă reprezentați pe Mine. „Cel ce se leapădă  de voi – care Mă reprezentați pe Mine – de Mine se leapădă și de Cel care M-a trimis pe Mine”. Așa este și cu cuvântul lui Dumnezeu: cel ce primește Evanghelia, vestea cea bună a propovăduirii, Îl primește pe Mântuitorul Însuși. Credința e cum e cultura: te ții de ea, o ai; nu te ții de ea, o pierzi și pe cea pe care o ai.

Noi, de obicei, credem că sunt două categorii de oameni: credincioși și necredincioși. Iată că Sfântul Apotol Pavel mai introduce o categorie de oameni: „mai rău decât necredincioșii”. Deci, credincioși care-și împlinesc datoriile, necredincioși care se declară necredincioși și care trăiesc viață de necredincioși, și credincioși care nu sunt credincioși și nu fac fapte de credincioși, se declară doar credincioși, și zice Sfântul Apostol Pavel că aceștia sunt mai rău decât necredincioșii.

(Arhimandritul Teofil Părăian, Veniți de luați bucurie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001, pp. 40-41)