Criza adolescenței – un dar sau o pacoste?

Criza adolescenţei poate fi transformată într-un dar, oricât de ciudat ar putea părea acest lucru.

Se vorbeşte des de criza adolescenţei, lucru pe care îl şi analizăm în această carte. „În limba chineză, cuvântul criză este compus din două ideograme, unul semnificând pericol, iar celălalt semnificând ocazie sau prilej. Acest fapt este deosebit de revelator. Ne arată că, ajutând un adolescent, nu îl ajutăm pur şi simplu să depăşească o criză a vieţii lui, ci îl ajutăm să-şi descopere ceva mult mai bun pe scara în care criza este o simplă treaptă. Adolescenţa se transformă astfel într-o ocazie preţioasă de reorganizare a întregii vieţi, pe noi baze, mai sănătoase şi mai creative. Criza adolescenţei poate fi transformată într-un dar, oricât de ciudat ar putea părea aceasta.

Mai mult, Sfântul Ioan Gură de Aur ne aminteşte că: „Exact precum un om care, nefiind artist, de găseşte un material preţios – mărgăritar sau altceva – îl ignoră, deoarece nu-l cunoaşte, va fi mult păgubit, aşa şi noi, dacă nu cunoaştem firea noastră, o vom ignora, o vom desconsidera; iar dacă o cunoaştem, o vom îngriji şi vom câştiga mare folos.”

Capacitatea noastră de a conlucra ca părinţi în valorificarea crizei este decisivă. Psihoterapeuta de familie Virginia Satir scrie: „Adulţii au nevoie să clădească mediul potrivit pentru dezvoltarea copiilor lor cu aceeaşi atenţie cu care fiecare dintre noi clădim şi ne îngrijim casa pentru a oferi siguranţă copilului mic. Este nevoie ca acest lucru să se petreacă într-un fel în care să fie protejată demnitatea adolescentului, să-i fie dezvoltat simţul valorii proprii şi să i se ofere indicaţii folositoare.

Am auzit părinţi care se plâng de adolescenţii lor, zicând: Nu stau niciodată liniştiţi. Tot timpul trebuie să se ocupe de ceva. Aceasta înseamnă putere pe drumul ce-l au de parcurs. Părinţii deştepţi acceptă această tulburare neîncetată şi ajung să treacă cu înţelegere peste ieşirile nesăbuite şi peste dezechilibrele prin care trec copiii lor. Cu multă atenţie, pot crea condiţiile potrivite, în care aceştia să se dezvolte ca nişte muguri şi să înflorească în felul lor propriu. Numai aşa dobândesc roadele cele bune.

În această perioadă de teribile schimbări, fiecare dintre părţi se prezintă cu totul diferit ca până acum şi trebuie să înceapă să facă cunoştinţă din nou. O abordare plină de dragoste şi nu de frică asigură, în această situaţie, reuşita.”

Astfel, durerea adolescenţei constituie în mod real o durere a naşterii. Iar durerea naşterii nu presupune vreo boală, ci este o durere ziditoare. Este vorba despre venirea pe lume a unui om nou. Durerile adolescenţei constituie descoperirea de către om a unui nou chip al său. Doar că astăzi, în lumea contemporană, această durere este mai intensă ca oricând.

(Pr. Vasilios Thermos, Primăvară înnegurată: pentru o înţelegere a adolescenţei, traducere din limba greacă de pr. Şerban Tica, Editura Sophia, Bucureşti, 2011, pp. 21-23)

De la același autor

Ultimele din categorie