Ca să iei asupra ta rânduiala cea aspră a abţinerii totale sau să te lipseşti de tot ceea ce serveşte la uşurarea trebuinţelor trupeşti, nu poate să cuprindă oricine. De aceea trebuie să folosim zilnic atâta hrană, cât este nevoie ca trupul întărindu-se să fie un prieten şi un ajutor al sufletului în săvârşirea faptelor bune, iar nu un duşman. Altfel, din prea multă abţinere, se poate întâmpla ca şi trupul să se istovească şi sufletul să slăbească. În zilele de Miercuri şi Vineri, mai ales în cele patru posturi trebuie să folosim hrană odată în zi, şi îngerul Domnului se va apropia de noi.

(Sfântul Paisie de la Neamţ, Cuvinte şi scrisori duhovniceşti I, Editura Tipografia Centrală, Chişinău, 1998, p. 131)