Cum învățăm copiii să folosească calculatorul cu măsură

Nu-i insuflaţi copilului atitudinea faţă de calculator ca faţă de ceva peste măsură de valoros. Nu trebuie ca joaca pe calculator să fie pentru copii cea mai mare răsplată pentru muncă. Daţi-i de înţeles că la aceste jocuri se apelează adesea din cauza plictiselii, când n-ai altceva de făcut, şi explicaţi-i nu doar prin cuvinte, ci şi prin fapte demonstraţi-i că în lume sunt multe lucruri interesante.

Se întâmplă să nu te poţi descurca în casă fară calculator: el este necesar adulţilor pentru muncă. Nu e un secret faptul că părinţii cumpără de multe ori „cutia inteligentă” nu pentru ei, ci drept cadou copilului, adică exclusiv pentru jocuri. Iar apoi se plâng că le este greu să-i limiteze copilului utilizarea propriului obiect, că vor fi acuzaţi că îi iau înapoi cadoul bietului copil. Este mai înţelept să nu creaţi astfel de situaţii din care vă va fi greu să ieşiţi. Mai bine să puneţi de la bun început condiţiile necesare.

Chiar dacă dumneavoastră nu vă trebuie în mod deosebit calculatorul, dar consideraţi că un copil modern nu este în stare să trăiască fără „împuşcături” şi „urmăriri”, nu afişaţi aceasta. Prefaceţi-vă că vă cumpăraţi calculatorul pentru dumneavoastră. Atunci vă va fi mai uşor să stabiliţi regulile de utilizare.

Iar ele trebuie să fie destul de aspre: maximum o jumătate de oră – o oră pe zi. De fapt, şi aceasta este prea mult.

Copilul va fi nemulţumit, dar trebuie să-i explicaţi pe înţeles că a sta mult în faţa monitorului este dăunător pentru sănătate. Auzind motivaţia, el nu se va revolta mult din cauza acestei limitări. Urmăriţi ca el (măcar aproximativ!) să respecte programul zilei, să scrie şi să citească într-o încăpere luminoasă, să nu dea cu nasul în televizor, să-şi spele dinţii, să nu mănânce multe dulciuri şi altele. Cel mai important este ca aceasta să nu pară o pedeapsă.

Nu puneţi calculatorul în camera copiilor.

Aceasta, de asemenea, predispune spre o utilizare necontrolată. Iar dacă veţi privi la fiecare două minute în cameră, verificând cu ce se ocupă copilul dumneavoastră, el va considera că îl spionaţi.

Pentru scăderea dozei de radiaţie electromagnetică, masa pe care stă calculatorul nu trebuie să fie mai îngustă de 60 cm lăţime. Modelele vechi de monitor sunt mult mai obositoare pentru ochi decât cele moderne, scoase de firmele cunoscute.

Urmăriţi de asemenea ca în timpul lucrului la calculator copilul să nu stea cu spatele spre geam: reflexiile pe ecran strică vederea.

(Voi menţiona pe scurt că sunt deosebit de periculoase pentru sănătate clasele de calculatoare în care mesele se află una în spatele celeilalte, ca băncile de la şcoală, şi copilul stă cu spatele la partea posterioară a monitorului. Monitoarele moderne sunt construite în așa fel, încât iradierea din direcţia ecranului să fie cât mai scăzută, dar aceasta face să crească iradierea în celelalte direcţii. Specialiştii sfătuiesc ca în aceste clase băncile să se aşeze sub formă de cerc, cap la cap).

Cointeresaţi-l pe copil în diferite alte jocuri.

În ultimul timp psihologii şi pedagogii îşi fac griji că jocurile tradiţionale pentru copii se află pe cale de dispariţie, dar în librării au apărut cărţi din care poţi afla regulile multor jocuri demult uitate. Nu vă daţi înapoi să le achiziţionaţi de la magazin sau bibliotecă, iar apoi să-l distrageţi pe copil cu astfel de jocuri. În problema dată (ca de altfel în multe altele), garanţia succesului va fi entuziasmul adultului.

Este important şi să deprindeţi copilul să deseneze, să lipească ceva cu mâinile. Dacă spaţiul vă permite, amenajaţi un loc pentru atelier.

Îndeletnicindu-se cu ceva, copilul va fi mai puţin atras de calculator. Trebuie să manifestaţi perseverenţă atrăgându-l în noua activitate, căci copiii „problematici” se tem de insuccese şi preferă să renunţe repede la tot ce li se pare peste măsură de greu.

Nu-i insuflaţi copilului atitudinea faţă de calculator ca faţă de ceva peste măsură de valoros. Nu trebuie ca joaca pe calculator să fie pentru copii cea mai mare răsplată pentru muncă. Daţi-i de înţeles că la aceste jocuri se apelează adesea din cauza plictiselii, când n-ai altceva de făcut, şi explicaţi-i nu doar prin cuvinte, ci şi prin fapte demonstraţi-i că în lume sunt multe lucruri interesante.

Dacă veţi simţi că a început să-l atragă pe copil calculatorul, încercaţi să descoperiţi cauzele psihologice care fac ca fiului dumneavoastră (de la calculator de obicei nu-i poţi rupe pe băieţi) să-i fie mai dragă compania „cutiei inteligente”.

Dacă el îi urmează pe colegi, faceţi-i cunoştinţă cu copii care nu au asemenea interese. Vă asigur că nu toţi copiii moderni sunt fanatici ai calculatorului! Dacă însă cauza este în el însuşi, găsiţi-o şi străduiţi-vă s-o înlăturaţi. Da, există copii pe care trebuie să-i înveţi să comunice, şi acest lucru este mai greu decât învăţarea scrisului şi a cititului. Nu trebuie să vă pară rău pentru efort, căci dacă laşi totul de izbelişte, perioada prielnică pentru deprinderea stăpânirii de sine şi a comunicării poate fi pierdută. Şi când vă veţi trezi (lucru care se va întâmpla mai devreme sau mai târziu, fiindcă o asemenea lacună importantă se va repercuta inevitabil asupra multor laturi ale vieţii fiului dumneavoastră), multe vor fi imposibil de remediat.

(Tatiana L. Şişova, Probleme şi dificultăţi în educarea copiilor: îndrumar pentru părinţi, traducere din limba rusă de pr. Nicolae Creţu, Editura Sophia, Bucureşti, 2012, p. 372-374)

De la același autor

Ultimele din categorie