Lui tanti Blondina îi plăceau mult florile, dar mai ales îi plăcea să împodobească biserica cu flori. Odată, mi-a spus: „Lenuţa, cât timp este vremea crinilor, tu să duci crini Maicii Domnului”. Eu mă duceam dimineaţa în piaţă şi cumpăram flori şi le duceam Maicii Domnului acolo la biserica „Frumoasa”, unde era o icoană foarte frumoasă a Preasfintei Fecioare, apoi mă duceam acasă şi luam familia şi mergeam cu toţii la Sfânta Liturghie.

Într-o zi, când eram tare bolnavă şi eram în Mitropolie, după ce toată lumea a ieşit din biserică, m-am dus la icoana Maicii Domnului şi m-am rugat şi am plâns... Tanti  Blondina era la pangar în locul maicii Sebastiana, căci maica Sebastiana, care era cu pangarul atunci, era plecată să coacă prescurile pentru slujbă.

Şi deodată, cum eram acolo şi mă rugam, văd în faţa icoanei un covor de crini având un miros îmbătător, neasemuit de plăcut şi frumos. Atunci am început şi mai tare să mă rog şi să plâng. Apoi m-am dus la pangar la mama Blondina şi i-am spus: „Tanti Blondina, nu vrei să vii oleacă la icoana Maicii Domnului?”. Dar ea îmi spune: „Vai, Lenuţa, te-a binecuvântat şi pe tine Maica Domnului!”.

Știa şi ce făcea Maica Domnului! Ştia de această mare bucurie şi binecuvântare, pentru că de multe ori o alina aşa Maica Domnului.

(Suferințele mamei Blondina (1906-1971), o martiră a Siberiei, Editura Mănăstirii Sihăstria, pp. 114-115)

*Am respectat grafia originală a volumului citat, dar canonizarea ei s-a făcut cu titulatura „Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași”