Ce alt lucru ar fi mai înfricoşat decât acesta? Biserica este cer. La început, casele credincioşilor au fost biserici, iar acum biserica este mai defăimată decât o casă, pentru că într-o casă este o bună rânduială, dar în biserică de multe ori este mai mare zarvă şi tulburare. Cu nimic uneori nu se deosebeşte de cârciumă. Atâta râs şi neorânduială se face, parcă ar fi în piaţă. Să nu socotiţi că biserica este altceva decât casă de rugăciuni, aşa cum a zis Mântuitorul: Casa Tatălui Meu, casa de rugăciuni se va chema, iar voi o faceţi peşteră de tâlhari (Matei 21, 13). Uneori biserica cu nimic nu se deosebeşte de iarmaroc şi de prăvălia schimbătorilor de bani. Pentru că femeile, adunându-se în biserică, se împodobesc ca să înşele pe cei slabi. Că, dacă voieşte cineva să greşească cu ochii, nu găseşte un alt loc decât biserica. Dacă voieşte cineva să se certe, îşi găseşte locul tot în biserică. Dar noi în toate zilele ne mâhnim şi ne îngrijim ca să câştigaţi mergând la biserică folosul cel bun. Dar voi spre sminteală şi spre păcate vă adunaţi, de păcatele voastre nu vă îngrijiţi şi mai mult decât atât şi pe cei blânzi îi smintiţi. În biserică se cuvine a se auzi un singur glas, aşa după cum este un singur Trup al lui Hristos şi o singură lucrare. Să stăm în Sfânta Biserică şi să ascultăm cu frică cele ce se citesc. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

(Cuvinte de la Sfinții Părinți, Editura Episcopiei Romanului, 1997, p. 22)