Cum se începe pocăința?
Pocăința începe în momentul în care îți dai seama că nu ești mai bun decât vameșul.
Pocăința cum se începe, părinte?
În momentul în care îți dai seama că nu ești mai bun decât vameșul. Dacă fariseul n-ar fi spus nebunia aceasta: „Mulțumescu-Ți Ție, Doamne, că nu-s ca acesta”, poate că s-ar fi mântuit și el. Dar când s-a comparat că-i mai bun – „Mulțumesc, Doamne, că nu-s ca vameșul” – a mers în fundul iadului. Deci, pocăința în care-ți dai seama că nu ești mai bun ca altul, ci dimpotrivă. Pentru că, atunci când te împărtășești, ce spui: „Dintre păcătoși, cel dintâi sunt eu”.
(Părintele Adrian Făgețeanu, Viața mea. Mărturia mea, Interviuri de Andrei Dârlău, volum coordonat de Ciprian Voicilă, Editura Areopag, București, 2011, p. 65)
De la melancolie, la pocăință – drumul vindecării
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro