După vârsta de trei ani determinarea tensiunii arteriale (TA) trebuie să facă parte din examenul clinic de rutină, iar măsurarea TA se va determina la ambele membre superioare sau cel puţin la un membru inferior.

Frecvenţa recomandată a măsurătorilor de rutină a TA este următoarea: cu ocazia vizitelor profilactice de bilanţ la 3, 4, 5 ani; la finele şcolii primare; la intrarea în liceu; la orice copil bolnav internat în spital.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a întocmit un protocol special de măsurare a TA:

- copilul trebuie să păstreze repaus fizic şi psihic timp de cel puţin cinci minute, anterior determinării TA;

- măsurarea se face în poziţia şezândă, cu braţul adus pe cât posibil la nivelul cordului;

- trebuie aleasă o manşetă adecvată, care să acopere 2/3 din lungimea braţului: 5 cm lăţime pentru sugar, 9 cm pentru copil, 12,5 cm pentru adolescent, 17,5 pentru membrele inferioare la copil şi la adolescentul obez;

- este preferabil un manometru cu coloană de mercur;

- măsurarea TA se repetă de două ori la fiecare determinare.

Indicaţiile măsurării TA la sugar şi la copilul de 1-3 ani:

- convulsii sau alte semne neurologice neexplicate;

- insuficienţa cardiacă (acută sau cronică congestivă);

- edeme, ascită sau alte semne de insuficienţă renală;

- tumoră abdominală palpabilă (inclusiv rinichi măriţi în volum);

- probleme la nivelul arterelor periferice;

- întârziere neexplicată a creşterii staturo-ponderale (indice HTA renovasculară sau boală renală parenclimatoasă cronică);

Valori ale presiunii arteriale ce indică HTA:

- nou-născut (7 zile): peste 100 (presiunea arterială sistolică în mm Hg);              

- 8-31 zile: peste 110 presiunea arterială sistolică în mm Hg;         

- 1-2 luni: peste 124 presiunea arterială sistolică în mm Hg şi peste 74 presiune arterială diastolică în mm Hg;

- 3-12 ani: peste 130 presiunea arterială sistolică în mm Hg şi peste 86 presiune arterială diastolică în mm Hg;

- peste 12 ani: peste 144 presiunea arterială sistolică în mm Hg şi peste 90 presiune arterială diastolică în mm Hg.

În stabilirea cauzei apariţiei HTA presupusă a fi la copil trebuie luată în calcul o anamneză familială de HTA, prezenţa unor factori de risc în familie: diabet zaharat; boli cardiovasculare; boli renale; obezitate; prezenţa cefaleei; a tulburărilor vizuale; greaţă; vărsături; dureri abdominale; epistaxis; retard staturo-ponderal; diminuarea performanţelor şcolare; existenţa unor simptome negative pentru o cauză bine determinată de HTA, ca de exemplu: tahicardie, paloare, transpiraţii abundente în caz de slăbiciuni musculare, parestezie, crampe musculare, poliurie; factori dietetici (ingestie excesivă de sare la un bolnav cu insuficienţă renală cronică).

După un examen fizic şi paraclinic medicul va trebui să evalueze severitatea HTA, cauzele bolii şi va recomanda un tratament medicamentos şi nemedicamentos, pe care părinţii vor trebui să-l respecte, ca şi controalele medicale recomandate pentru a stabili evoluţia bolii.