Citesc mult sfaturi ortodoxe, merg la duhovnic, însă am ajuns să am o mare nelămurire. Vreau să mă căsătoresc – nu acum, nu imediat, ci când va vrea Domnul, dacă vrea. Nu știu cum să îmi dau seama cine e „alesul”, în ciuda faptului că am o vârstă oarecum înaintată și suficientă experiență cu oamenii. Sunt curtată de destul de mulți bărbați cu calități deosebite, însă nu simt mare lucru pentru vreunul dintre ei. Mă îndrăgostesc, în schimb, de alții, care nu vor sau nu pot fi în viața mea (nu răi, ci de departe, ori indisponibili emoțional).

În unele articole creștine am citit că trebuie să te îndrăgostești lulea ca să poți avea o căsătorie adevărată, trainică (lucru pe care îl cred și eu), iar în altele am citit că trebuie să alegem rațional, chiar și fără acele sentimente. Menționez că fac distincția între îndrăgostirea pătimașă, aprinderea trupească și sentimentul sufletesc de dragoste, de potrivire. Am impresia că nu voi reuși niciodată să disting care este omul potrivit pentru mine și asta mă sperie. Mă tem că Dumnezeu mi-l va aduce în viață, dar eu îl voi respinge. Sau mă mai tem că voi accepta să fiu cu cineva și apoi vor veni ispite și nu-mi va plăcea suficient respectivul – îi voi găsi numai cusururi etc. Și totuşi, nu mă simt autentică dacă e să dau șanse cuiva pentru care nu simt mai nimic.