Chiar suntem creaţi nemuritori?

Trebuie ca tu să respingi de la tine tot ceea ce după moarte nu te urmează cum ar fi: bogăţia, dorinţele murdare, hrana desfătătoare, desfătarea cu băuturi, slava grabnic dăunătoare, lenea, mândria şi îndrăzneala acestei vieţi blestemate şi toată această deşertăciune şi să îţi însuşeşti virtuţile care se opun acestora.

Oare mult timp vom mai fi înrobiţi, o suflete, de poftele trupeşti, al căror sfârşit sunt viermii şi focul care arde necontenit? Până când ne vom lăsa ispitiţi cu mintea, trăind în gânduri ademenitoare? Până când vom iubi cu dragoste puternică bucatele delicioase ca pe o fericire nesfârşită? Până când ne va ademeni slava deşartă, ne va încânta aurul şi ne vom pângări cu desfrâul? Viaţa de aici, o suflete, e nestatornică şi nimic în ea nu este adevărat - toată este plină de necazuri şi amăgiri. Slava şi orice hrană desfătătoare, bogăţia şi frumuseţea, toate acestea ca florile de primăvară trec cu timpul şi se pierd. lată că te-ai preamărit, te-ai hrănit bine, te-ai desfătat, ai obţinut biruinţe renumite, ai trăit multe zeci de ani. Dar după acestea, ce va fi? Viermi şi putreziciune, duhoare îngrozitoare şi chinuri înfricoşătoare şi fară de nenumăr în cele de dedesubt... Ce fel de folos putem să aşteptăm, suflete, după moarte de la acele bunătăţi, când pe noi ne aşteaptă o asemenea pieire? Oare nu repede pier toate precum visul şi fumul şi se răspândesc ca şi cum ar fi duse de vânt? Dacă tu, suflete, după moarte te-ai întoarce în neant, precum fiinţa necuvântătoarelor, şi dacă nu ar trebui să dai răspuns Judecătorului tuturor şi Împăratului pentru faptele şi gândurile tale, atunci nu ar fi o crimă ademenirea bunătăţilor vremelnice deoarece viaţa ta ar ţine numai până la mormânt. Dar eşti creat nemuritor, raţional şi veşnic şi, fiind după chipul lui Dumnezeu, porţi în tine trăsăturile Prototipului tău. Prin acestea, stai mai sus decât fiinţa necuvântătoarelor şi eşti, după Cuvântul lui Dumnezeu, cea mai sfântă casă a Celui de Sus, casă pe care nu o ai păstrat aşa cum trebuie. De aceea, trebuie ca tu să respingi de la tine tot ceea ce după moarte nu te urmează cum ar fi: bogăţia, dorinţele murdare, hrana desfătătoare, desfătarea cu băuturi, slava grabnic dăunătoare, lenea, mândria şi îndrăzneala acestei vieţi blestemate şi toată  această deşertăciune şi să îţi însuşeşti virtuţile care se opun acestora.

(Sfântul Maxim Grecul, Viaţa şi cuvinte de folos, Editura Bunavestire, Galaţi, 2002, p. 70)

De la același autor

Ultimele din categorie