Ţi se recomandă însă în mod special să te rogi şi pentru toţi oamenii (I Tim. 2, 1 şi urm.), adică pentru tot trupul, pentru toate rudele mamei tale, în care se vede semnul dragostei reciproce.

Căci dacă te rogi pentru tine, te vei ruga numai pentru tine, şi dacă toţi se vor ruga numai pentru ei, este mai mic harul celui ce se roagă decât al mijlocitorului; dacă, însă, fiecare se roagă pentru toţi, atunci toţi se roagă pentru fiecare.

Aşadar, ca să ne înţelegem, dacă te rogi numai pentru tine, atunci, precum am zis, tu singur te vei ruga pentru tine; dacă însă te vei ruga pentru toţi, toţi se vor ruga pentru tine, deci şi tu te afli în toate rugăciunile.

Prin aceasta toţi avem mare folos, ca, prin fiecare rugăciune a fiecăruia în parte, să fie cuprinse dorinţele tuturor oamenilor. În aceasta nu există nici o trufie, ci smerenia e mare, iar rodul, mai bogat.

(Sfântul Ambrozie al Milanului, Despre Cain şi Abel, Cartea întâi, VI, 39, în PSB, vol. 52, p. 142)