Ați văzut faptele cele mărețe ale crucii? Ați văzut biruința cea minunată? Să-ți mai spun și altceva? – Minunat și încă mai minunat! Cunoașteți începutul biruinței. Atunci vă veți minuna încă și mai mult. Cu aceeași armă cu care diavolul și-a însușit biruința, Hristos îl biruie pe diavol și El Însuși îi ia arma, biruindu-l cu aceasta. Cum se face una ca asta? Ascultați!

Fecioara, lemnul și moartea sunt chipuri ale biruirii omului de către diavol. Și cu adevărat. Prin Fecioară se înțelege Eva, căci ea nu cunoscuse bărbat. Lemnul ce fusese oprit – îndreptare a lui Adam, iar moartea – osândirea lui. Iată din nou Fecioara, lemnul și moartea se fac chipuri ale biruinței: în locul Evei de acolo, aici este Maria; în locul pomului cunoștinței binelui și răului, aici avem lemnul Crucii iar în locul morții lui Adam, avem moartea lui Hristos. Vezi oare cum diavolul, cu acelea cu care a biruit, tot prin acelea a fost biruit? Prin lemn Hristos l-a biruit pe diavol. Acel lemn a trimis în iad, iar lemnul crucii a scos de acolo pe cei ce au intrat în el. Și încă: acel lemn îl ascundea pe Adam cel gol, iar acest lemn se arată biruitor mai presus de toate. Acela a osândit și pe acelea care erau cu el, iar acesta învie pe Acela Care a fost mai dinainte de el. Cine ar putea spune prin cuvinte puterea Domnului? Din muritori noi am devenit nemuritori. Acestea sunt faptele cele mărețe ale crucii.

(Sfântul Clement de Ohrida, Cuvinte și învățături de folos pentru orice creștin, Editura Sophia, 2014, pp. 59-60)