Acestea zice Domnul: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te învață pe tine cele de folos, care te duce pe calea pe care trebuie să mergi. O, de-ai fi luat aminte la poruncile Mele! Atunci, pacea ta ar fi fost ca un râu, iar dreptatea ta ca valurile mării; și ca nisipul s-ar fi înmulțit sămânța ta, iar fiii pântecelui tău ca țărâna pământului: nu s-ar fi stins, nici ar fi pierit numele ei înaintea Mea”.

Cu ce condiție? „Ieșiți din Babilon!” (Isaia 48, 17-20). Babilonul este chipul păcătoșeniei de toate felurile. Părăsește păcatul, întoarce-te către Domnul cu toată inima ta, și El nu va pomeni fărădelegile tale, va da uitării toate nedreptățile tale. Iarăși vei fi primit în mila Lui, și atunci nu-ți va rămâne decât să umbli numai în calea pe care te va învăța El, ca pacea ta lăuntrică să fie ca un râu, cugetările cele bune ale inimii tale ca nisipul, iar roadele faptelor tale bune ca țărâna pământului.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, Traducere din limba rusă de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, 2011, p. 29)