Mândria îi lipsește pe oameni cel mai mult de fapte bune și de ajutorul lui Dumnezeu: unde nu este lumină, acolo e întuneric, iar unde nu este smerenie, acolo își face loc mândria...

Trebuie să ne smerim în toate și atunci ne va fi mai ușor să distrugem mrejele vrăjmașului, pentru că mândria poate fi pricina unor lupte grele și a înfrângerii noastre.

Mai bine este să luptăm cu neputințele noastre decât cu mândria, pentru că, văzându-le, ne prihănim și ne smerim, iar dacă judecăm pe alții, ne însoțim cu mândria. (Sfântul Cuvios Macarie de la Optina)

(Filocalia de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 127)