Nădejdea chemării lui Dumnezeu este nepătimirea

Îndumnezeirea va fi în dar dăruită celor vrednici.

Pe cine desemnează Apostolul scriind în Epistola către Efeseni: „Pe cei ce mai dinainte au nădăjduit în Hristos"?

Oricare dintre sfinţii cei dinainte de venirea Domnului care s-au nevoit în virtute, deşi nu a cunoscut în întregime taina iconomiei, ci [a cunoscut-o] în parte, fiind mişcat în chip natural [spre lucrarea virtuţii], a nădăjduit şi a aşteptat că Însuşi Cel ce a creat firea care se stricase, Însuşi Acela o va mântui.

Din acelaşi loc: „Ca să pricepeţi care este nădejdea la care v-a chemat, care este bogăţia slavei moştenirii Lui în cei sfinţi şi cât de covârşitoare este mărimea puterii Lui".

Nădejdea chemării Lui este nepătimirea [dobândită] prin lucrarea practică, potrivit cu petrecerea Domnului, bogăţia slavei moştenirii Lui în cei sfinţi este bogăţia care vine din cunoaşterea adevărului, iar mărimea covârşitoare a puterii Lui este îndumnezeirea care va fi în dar dăruită celor vrednici, ca una care este mai presus de fire şi care îi face dumnezei după har pe aceia dintre oameni care sunt părtaşi ei.

(Sfântul Maxim Mărturisitorul, Întrebări și nedumeriri, Editura Doxologia, Iași, 2012, p. 126)

De la același autor

Ultimele din categorie