Cum poate cineva ști că lucrează cu neîncrederea de sine ori cu perfecta speranță în Dumnezeu?

Cel ce nu are încredere în sine și nădăjduiește în Dumnezeu, când se întâmplă de nu izbutește în ceva, nu-i tare surprins nici întristat așa de mult.

Cum poate cineva ști că lucrează cu neîncrederea de sine ori cu perfecta speranță în Dumnezeu?

Deseori unii cred că n-au nicio încredere într-înșii și că toată nădejdea lor este numai în Dumnezeu. Totuși, în realitate nu-i așa. Ei sunt siguri de biruințele lor. Dar dacă se întâmplă eșecuri în treburile lor, se întristează de declin, exasperează. Dar nu se opresc aici, ci consideră că în viitor vor fi în stare să facă ceva mai bun. Acesta-i un indiciu sigur ca înainte de declinul lor au fost încrezatori într-înșii, iar nu în Dumnezeu.

Iar dacă supărarea și necazul lor este mare e evident că s-au încrezut într-înșii și foarte puțin în Dumnezeu. Fiindcă cel ce nu are încredere în sine și nădăjduiește în Dumnezeu, când se întâmplă de nu izbutește în ceva, nu-i tare surprins nici întristat așa de mult. El înțelege că acest insucces vine peste dânsul din cauza încapacității lui și a puținei nădejdi ce are în Dumnezeu. Mai ales nu se mai încrede în sine și sporește nădejdea în Dumnezeu. Nu mai ascultă de pasiunile care sunt cauza căderii lui.

Sunt oameni care par virtuoși și duhovnicești, dar când cad în vreo nenorocire nu sunt în stare să-și redobândeasca pacea.

(Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Editura Egumenița, Galați, p. 21)

De la același autor

Ultimele din categorie