Să ne dăm cât de cât silința, pentru ca apoi să ne putem bucura!

Ar trebui să ne bucurăm când auzim de ea. Dar nu! La auzul ei ne îndurerăm, suntem triști și abătuți.

Vai de noi în ziua aceea înfricoșătoare! Ar trebui să ne bucurăm când auzim de ea. Dar nu! La auzul ei ne îndurerăm, suntem triști și abătuți. Sau numai eu sufăr lucrul acesta, iar voi vă bucurați când auziți de ea? În ce mă privește, îmi intră frica în oase când vorbesc de cele de atunci. (...)

De aceea plâng, că vom cădea din o atât de mare slavă, din o atât de mare nădejde de bunătăți; și aceasta pentru totdeauna, pentru vecie, pentru că n-am voit să ne dăm cât de cât silința. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

(Ieromonahul Benedict Stancu, Părinții Bisericii despre sfâșitul lumii: antologie, Editura Sophia, București, 2009, pp. 53-54)

De la același autor

Ultimele din categorie