Oamenii care-şi zidesc viaţa pe credinţa în Hristos ca pe o piatră, sunt numiţi în Evanghelie înţelepţi, iar aceia care şi-o zidesc pe nisip, neînţelepţi. Zidirea celor înţelepţi va rămâne în veac, iar zidirea celor neînţelepţi se va sfărâma sub suflarea vânturilor şi se va prăbuşi.

În vechime au fost oameni lepădaţi de Dumnezeu, care s-au gândit să ridice un turn până la cer. Ei chiar au început să zidească acest turn din cărămidă, însă Domnul a nemernicit zidirea lor, pentru că nu avea temelia pe piatră, pe piatra credinţei, ci era aşezată pe nisipul mişcător al necredinţei.

Altfel vorbind, ea era întemeiată nu pe credinţa în Dumnezeu, ci pe credinţa în om. O astfel de lucrare s-a surpat atunci şi întotdeauna se va surpa, dacă nu este începută în numele adevăratului Dumnezeu şi pe temelia credinţei întru El. Nisipul, în acest caz, este simbol al netrăiniciei, al slăbiciunii.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Simboluri şi semne, Editura Sophia, Bucureşti, 2009, p. 33)